13 moduri naturale de a reduce nivelul de colesterol
Corpul are nevoie de colesterol pentru a sintetiza acidul biliar, hormoni și vitamina D. Colesterolul contribuie doar la deteriorarea sănătății atunci când este în cantitate excesivă. Colesterolul suplimentar este o cauză principală în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea.
Este adevărat că nu numai alegerea nesănătoasă a alimentelor, dar și vârsta crește nivelul de colesterol. Femeile de peste 45 de ani sau după menopauză și bărbații după ce au trecut de 50 de ani dezvoltă adesea această stare de sănătate debilitantă.
Ar trebui să știți că nu orice colesterol deteriorează sănătatea. Dar lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) sunt descurajante pe măsură ce se lipesc de peretele arterelor. Pe de altă parte, lipoproteinele de înaltă densitate (HDL) sunt sigure pentru sănătate și funcționează pentru a elimina excesul de colesterol din corp.
Cu ajutorul modificărilor dietei și ale stilului de viață, puteți depăși problema într-un interval de timp scurt.
Limitarea consumului de grăsimi din alimente procesate
Este posibil să găsiți alimentele procesate convenabile din multe puncte de vedere. Aceste alimentele conțin grăsimi hidrogenate sau grăsimi trans care cresc durata de viață a alimentului. Mai mult decât atât, uleiurile vegetale utilizate în preparat sunt deseori solidificate artificial, ceea ce provoacă un dezechilibru al nivelului de colesterol. Problema gravă apare atunci când componentele alimentelor procesate reduc nivelurile de HDL și afectează sănătatea cardiovasculară.
Optați pentru steroli și stanoli din plante
Sterolii și stanolii sunt substanțe asemănătoare colesterolului care se găsesc în cantităţi mari în plante. În plus, această varietate de colesterol asigură sănătatea inimii, datorită asemănării structurii lor. Sterolii și stanolii sunt absorbiți în intestin ca şi colesterolul real. Aceste substanțe împiedică absorbția biliară. Prin urmare, corpul are nevoie de colesterol suplimentar pentru a produce cantitatea necesară de bilă care scade nivelul colesterolului din sânge. În plus, stanolii și sterolii nu afectează HDL și ajută la scăderea nivelului LDL în cel mai scurt timp.
Reduceți aportul de zahăr
Nutriționiștii menţionează că alimentele grase nu sunt doar ele responsabile pentru stimularea nivelului LDL și pentru tulburările cardiace. În cele mai multe cazuri, un aport ridicat de zahăr crește colesterolul din corp. Un studiu a relevat faptul că zahărul rafinat conține niveluri minime de HDL și trigliceride maxime. Trigliceridele sunt un tip de grăsime din corp care, atunci când sunt combinate cu un nivel scăzut de HDL, contribuie la stop cardiac. Dacă aveți în vedere îndulcitorii cu conținut scăzut de calorii în acest context, trebuie să știți că aceștia reprezintă zahăr procesat care cauzează daune severe.
Optaţi pentru grăsimi nesaturate
Grăsimile polinesaturate și mononesaturate ajută la ameliorarea excesului de colesterol din sânge. Astfel, puteți consuma alimente procesate cu omega-3. Aceasta este, de asemenea, o modalitate excelentă de a reduce inflamația arterelor și coagularea sângelui, care în cele din urmă scade simptomele asociate bolilor de inimă. Vegetarienii pot obține omega-3 din avocado și nuci pentru a controla nivelul ridicat de colesterol în mod natural.
Adăugaţi fibră solubilă
Unul dintre modurile eficiente de a menține colesterolul în limite normale este să se opteze pentru fibre solubile. Aceste fibre atunci când sunt preluate din plante, oferă aproape zero calorii și colesterol. Când consumi fibre solubile, se transformă într-o substanță asemănătoare unui gel și acoperă pereții intestinali.
În acest fel, pereții intestinali împiedică fluxul sanguin să absoarbă colesterol și grăsimi. Ar trebui să consumați porții adecvate de fulgi de ovăz, orz, mere, fructe de pădure și banane pentru a prelua fibre solubile.
Încercați oțet de mere
Puteți încerca, de asemenea, un remediu la domiciliu pentru a neutraliza nivelul LDL. Pur și simplu amestecați 1 – 2 linguri de oțet de mere cu o cană de apă și beți această băutură înainte de masă. De asemenea, ar trebui să adăugaţi o cantitate de oțet de mere ȋn salate pentru a obține beneficii maxime.
Este demn de remarcat faptul că oțetul de mere fermentat crește numărul de antioxidanți. Compusul ajută la reducerea LDL și a trigliceridelor fără a afecta sănătatea, și crește HDL.
Cu toate acestea, un nivel ridicat de colesterol este o problemă serioasă de sănătate, care are nevoie de un tratament adecvat. Astfel, faceţi programare și optaţi pentru ajutor medical.
Evitați alimentele cu colesterol ridicat
Nimic nu pare la fel de tentant ca ouăle proaspăt prăjite dimineața. Dar această delicatesă crește rapid colesterolul alimentar.
Surse alimentare precum ouă , homari, lapte integral, creveți, carne roșie, organe și produse lactate conțin cantități mari de grăsimi săturate, împreună cu colesterolul.
Consumul regulat al acestor alimente stimulează de asemenea LDL-urile și HDL-urile. Dacă suferiți de LDL ridicat, trebuie să limitați aportul de alimente cu colesterol pentru a echilibra nivelul acestuia.
Încercați uleiul de pește
Suplimentele precum uleiul de pește sunt îmbogățite cu acizi grași omega-3. Nutriționiștii afirmă că patru grame de ulei de pește zilnic pot reduce semnificativ grăsimea din sânge. Dacă creșteți aportul până la șase grame, crește nivelul HDL.
Limitați aportul de alcool
Băuturile alcoolice conțin etanol – un compus care crește HDL scăzând riscurile asociate bolilor de inimă. Cu toate acestea, consumul în exces de alcool contribuie la niveluri ridicate ale LDL. Consumul excesiv de băuturi alcoolice dăunează sănătății în numeroase moduri. Trebuie să optați pentru abordarea moderată în acest context. Așadar, evitați consumul a mai mult de 24 de grame de alcool.
Includeţi mişcare în rutina zilnică
Exercițiile fizice pot deveni o soluție finală pentru nivelurile ridicate de colesterol. Acestea oferă o mulțime de beneficii pentru sănătate, inclusiv o inimă sănătoasă. Experții în fitness au dezvăluit că activitățile fizice care duc ritmul cardiac până la 85% sunt cele mai bune pentru a crește HDL. Puteți încerca, de asemenea, o plimbare rapidă și jogging pentru a obține rezultatul dorit într-un interval de timp scurt. Tipurile de exerciții precum aerobicul nu echilibrează doar colesterolul, ci întreţin inima și cresc și durata de viață.
Renunţaţi la fumat
Fumatul este o poartă către diverse boli cronice. Fumatul contribuie, de asemenea, la mai multe afecțiuni cardiovasculare. Acestea apar atunci când celulele imune ale fumătorilor nu pot transporta colesterolul la ficat. Această deteriorare a celulelor imune se produce din cauza tutunului și a gudronului. Funcționarea defectuoasă a celulelor imune este, de asemenea, conectată la arterele înfundate.
Evitați stresul
Experții ȋn domeniul sănătății au dezvăluit că stresul favorizează producția de colesterol în ficat pentru a sintetiza cortizolul – un hormon al stresului. Ar trebui să aveţi hobby-uri interesante pentru a scăpa de condiții stresante.
Gestionați greutatea
O persoană obeză este vulnerabilă la niveluri ridicate de colesterol. Menținerea greutății sănătoase este posibilă prin urmărirea a ceea ce consumăm. Înlocuiți grăsimile saturate cu grăsimile polinesaturate și mononesaturate. În acest fel, puteți controla nivelul de colesterol și greutatea corporală în același timp.
Concluzii
Căile naturale sunt eficiente și ajută la echilibrarea nivelului de colesterol. Cu toate acestea, în ceea ce privește gravitatea acestei stări de sănătate, trebuie să vă adresați medicului pentru a primi tratamentul adecvat.
Traducere şi adaptare: https://www.naturalfoodseries.com/13-natural-lower-cholesterol-levels/
În continuare vă oferim o schemă detaliată de tratament natural pentru SCĂDEREA COLESTEROLULUI. Schema este intocmită și explicată punctual de medicul nostru consultant pe probleme de terapii si tratamente naturiste.
– Cholestone (1-0-1 dupa masa; 2-3 luni continuu; reduce nivelul crescut al colesterolului total sanguin si al celorlalte fractiuni de grasimi patologice).
– Nopalin (1-1-1 inainte de masa; 2-3 luni continuu; este un bun adjuvant in cazul persoanelor cu obezitate si/sau diabet zaharat al caror nivel de trigliceride este peste limita normalului, eliminand concomitent surplusul ponderal si fractiunile trigliceridice crescute).
– Omega 3 (0-1-1 in timpul mesei; 2-3 luni continuu; imbunatateste circulatia sanguina generala prin eliminarea reziduurilor de grasimi de pe vasele de sange ce se depun sub forma unor placi de colesterol numite ateroame).
– Liquid Clorophyll (1-1-1 inainte de masa; 2-3 luni continuu; actioneaza pe curatarea ficatului, previne acumularea grasimilor si ajuta la eliminarea lor).
– ProBioBalance (0-1-1 in timpul mesei; aduce un aport esential de flora intestinala, necesar pentru intretinerea unei bune metabolizari a grasimilor nesaturate si eliminarea celor saturate prin scaun).
Când îţi faci analizele, unul dintre rezultate indică nivelul total de colesterol care este format din LDL plus HDL plus VLDL, exprimat în miligrame de colesterol pe decilitru de sânge (mg/dl).
- COLESTEROLUL LDL ESTE NUMIT CEL „RĂU” fiindcă este „taxiul” care face drumul dus de la ficat la diverse organe unde repară membranele celulare şi produce hormonii vitali. în drum, lasă mici depozite de colesterol în peretele arterelor. Cu cât este mai mult LDL în sânge, cu atât se va depune mai mult pe artere, crescând riscul producerii unui infarct.
- COLESTEROLUL HDL, CEL „BUN”, face drumul înapoi, adunând colesterolul în exces din artere. Acţionează ca o maşină de gunoi.
În afară de faptul că se acumulează într-o placă de aterom, colesterolul rău acţionează ca un instigator la infarcte, stimulând direct coagularea sângelui, contractarea micilor artere ale inimii, ceea ce opreşte din ce în ce mai mult fluxul de sânge spre inimă. Iar inima nu e singura victimă. La picioare poate provoca o boală vasculară periferică ce poate conduce la un accident vascular major. La creier poate produce infarct cerebral.
Prima măsură care se impune este corectarea regimului alimentar, mai ales abuzul de grăsimi saturate, precum cele din carnea de vită, porc sau lactatele din lapte integral. Dar reducerea acestora scade şi colesterolul bun. De aceea, se recomandă să mâncăm grăsimi sănătoase: ulei de măsline, ulei de peşte, nuci, alune, fructe uscate.
În afară de controlul grăsimilor rele, în caz de obezitate, se recomandă să slăbim. Excesul de greutate este dăunător pentru gestionarea colesterolului însuşi şi reprezintă punctul de plecare către hipertensiune sau diabet.
ŞTIAI CA?
Dacă iei statine pentru scăderea colesterolului, ia şi un supliment pe bază de coenzima Q10 Calivita pentru a-i contracara efectele adverse.
Colesterol rău
Dar cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru a obţine un supliment substanţial de colesterol bun este mişcarea. Exerciţii aerobice precum alergatul şi înotul pot creşte nivelul colesterolului bun cu 5% şi nu e nevoie să fim mari atleţi ca să obţinem acest avantaj. Mai mult decât intensitatea exerciţiilor este importantă frecvenţa şi durata cu care se practică. Poate fi suficient să mergi în pas alert, dar e de preferat să faci minim 3 sesiuni pe săptămână, de 30 de minute fiecare ca să obţii un avantaj apreciabil. Iar dacă sunt 5 sesiuni, şi mai bine.
INIMA ŞI VASELE DE SÂNGE
Apoi, există o mulţime de ajutoare sub forma suplimentelor alimentare. Cele mai indicate sunt uleiul de peşte şi coenzima Q10. De asemenea, există în natură plante care au puterea de a scădea nivelul colesterolului rău. Cele mai preţuite sunt guggulul, o plantă nativă din India, usturoiul, anghinarea, foarte bună şi pentru ficat şi sâmburii de strugure. După 6 săptămâni este nevoie să facem o nouă serie de analize ca să vedem cum au evoluat nivelurile de colesterol din sânge. Cele 6 săptămâni sunt timp suficient ca să se vadă primele rezultate.
Ideea de bază este că alimentaţia, activitatea fizică, suplimentele pe bază de ulei de peşte şi coenzima Q10, precum şi plante benefice ca guggul, usturoi, anghinare, sâmburi de struguri sunt prima linie a tratamentului pentru a corecta nivelurile de peste 130 mg/dl ale colesterolului rău. în timp, aceste deprinderi sănătoase te pot ajuta să obţii scăderi de 30-55 mg/dl din colesterolul total.
COENZIMA Q10
Dacă ar şti mai mulţi oameni despre această coenzima, atunci sigur ar fi mai puţini bolnavi cardiovasculari. Asta fiindcă este un remediu esenţial în prevenirea şi tratarea bolilor de inimă.
CE ESTE COENZIMA Q10?
Pe scurt, o substanţă liposolubilă (este absorbită în sânge, pentru a-şi îndeplini funcţiile, iar excesul este stocat în ficat) ce are rolul unei vitamine, cu deosebirea că este produsă de corpul nostru. Ea are rol vital în producerea energiei celulare, dar acţionează şi ca un scut împotriva radicalilor liberi ce atacă celulele: le prelungeşte durata şi le încetineşte procesul de îmbătrânire.
Are efect 
stabilizator asupra conductivităţii inimii. De asemenea, arterele şi venele au nevoie de coenzima Q10 Calivita pentru a se relaxa, iar pereţii vaselor sunt mai în siguranţă când tensiunea arterială este mai scăzută.
Fără coenzima Q10, celulele cardiace nu ar produce energie. Inima bate mai încet, contracţiile sale sunt mai ineficiente. îşi pierde ritmul normal. Administrarea sa îmbunătăţeşte funcţia muşchiului cardiac, fără efecte secundare negative, iar sute de studii atestă acest rezultat: dozele mari de Q10 au un efect impresionant asupra afecţiunilor cardiace severe, cu potenţial letal. Mulţi pacienţi ar beneficia cu siguranţă de coenzima Q10 în insuficienţa cardiacă, angina pectorală, aritmii, ateroscleroză. în plus, îi poate ajuta pe cei care folosesc statine, pentru contracararea efectelor secundare ale acestora.
Q10 îşi pierde mare parte din proprietăţi prin gătire şi nu poţi asimila cantităţi suficiente doar prin alimentaţie, aşa că e nevoie s-o incluzi în meniu sub formă de suplimente nutritive (comprimate sau capsule).
În afara efectelor excepţionale asupra inimii, coenzima Q10 este de ajutor pentru protecţia ficatului în afecţiunile hepatice, îmbunătăţeşte funcţiile renale în afecţiunile cronice şi reduce parodontoza, inflamaţiile gingivale şi artritice
Mai multe informatii despre beneficiile coenzimei Q10 Calivita
Intrebari si Raspunsuri despre colesterol
Care sunt valorile unei tensiuni arteriale normale?
Tensiunea arterială normală ar trebui să nu depăşească, indiferent de vârstă, 140/90 milimetri pe coloana de mercur. Valoarea tensiunii arteriale a individului este expresia aducerii în relaţie a valorii „sistolice”, în exemplul nostru 140, cu valoarea „diastolică”, adică 90. Inima, care este în fond un muşchi, trimite sângele în circuitul sangvin printr-o mişcare ritmică de pompare, de contracţie şi relaxare a sa. Atunci când inima se contractă, deci în sistolă, ea trimite sânge în aortă.
Forţa cu care sângele este pompat în aortă, reprezintă valoarea sistolică a tensiunii arteriale. Următoarea mişcare a inimii este cea de dilatare a sa, momentul în care inima se umple din nou cu sânge, valva dintre aortă şi atriu fiind închisă. Sângele pompat de inimă în aortă ajunge la diferitele organe ale organismului, timp în care, tensiunea în artere scade. Această tensiune scăzută reprezintă valoarea diastolică a tensiunii arteriale a unui individ. Concluzionând, putem spune că, în organism avem continuu o alternare între presiunea mare, sistolică şi cea mică, diastolică. Valoarea presiunii diastolice consider că este mai importanţă pentru că indică tensiunea arterială sub care se află tot timpul circuitul sangvin.
Pentru a rămâne în continuare la factorii de risc legaţi de ateroscleroză, de ce este fumatul atât de periculos?
Fumatul favorizează apariţia aterosclerozei, cu precădere atunci când valoarea nivelului lipoproteinelor cu densitate mică este ridicată. Fumatul influenţează acest tip de colesterol pe care-l face deosebit de atractiv pentru anumite celule denumite celule macrofage şi care participă la formarea acelui,,strat spongios” de care vă vorbeam. Ele sunt acelea care preiau lipoproteinele cu densitate mică modificate prin influenţa fumatului şi le transformă în celule „spongioase”. Privite la microscop aceste celule ne apar, datorită puzderiei de picături de grăsime, ca şi cum ar fi umplute cu băşici de spumă. După ce aceste celule se suprasaturează şi mor, ele rămân ancorate de pereţii arterelor formând acele straturi de care aminteam mai devreme.
Este adevărat că fumatul pasiv este la fel de dăunător ca cel activ?
În ceea ce priveşte acest subiect şi legat strict de cazul aterosclerozei, specialiştii nu au ajuns încă la o concluzie unanimă şi aceasta în primul rând datorită faptului că intoxicaţia prin fumatul pasiv este încă greu de măsurat. Apoi mai sunt şi alţi factori, ca de exemplu mărimea încăperii în care se fumează şi în care stă fumătorul pasiv, gradul ei de aerisire şi aşa mai departe. Culmea este totuşi că fumătorii pasivi, care au stat 10-15 ani în încăperi foarte viciate de către fumători, sunt, statistic vorbind, de două ori mai predispuşi la cancer pulmonar decât alţi nefumători. Atunci când un nefumător este agresat de fumul de ţigară al părinţilor, prietenilor, sau al colegilor de muncă, riscul de a face cancer pulmonar creşte cu până la o dată şi jumătate. S-a dovedit deja că fumatul pasiv creşte în bună măsură şi riscul de ateroscleroză şi riscul de a face un infarct de miocard.
Cei ce slăbesc îşi normalizează astfel şi nivelul de colesterol?
Da, în general, da. Odată cu creşterea în greutate, creşte şi nivelul lipoproteinelor cu densitate mică din sânge, iar nivelul lipoproteinele cu densitate mare scade. Acest raport se normalizează din nou atunci când slăbim.
În cazul în care, însă, există o disfuncţie severă metabolică, determinată genetic, atunci o scădere în greutate nu schimbă substanţial nivelul grăsimilor din sânge. Cu toate acestea trebuie, totuşi, spus că, pentru a determina cu o cât mai mare acurateţă un diagnostic şi pentru a putea interveni cu un tratament cât mai adecvat, cu şanse cât mai mari de prevenire a unor boli, sau de diminuare a efectelor acestora, este recomandabil ca pacientul să ajungă în primul rând la o greutate normală.
Persoanele slabe trebuie sau nu să fie preocupate de nivelul lor de colesterol din sânge?
Există şi persoane slabe al căror nivel al colesterolului în sânge este extrem, periculos de ridicat. De obicei în aceste cazuri este vorba de grave disfuncţii metabolice condiţionate genetic. Dar mai există şi cazul persoanelor care au o greutate corporală normală, dar care datorită deprinderilor lor greşite de alimentaţie dezvoltă un nivel ridicat al lipoproteinelor cu densitate mică din sânge.
În cazul acestor pacienţi o simplă schimbare a ponderii diferitelor alimente în meniul zilnic poate aduce rezultate remarcabile în ceea ce priveşte readucerea la valori normale a nivelului colesterolului din sânge. Din păcate, în cazul pacienţilor al căror nivel al colesterolului este ridicat având ca punct de pornire o disfuncţie metabolică moştenită, rar se poate obţine o îmbunătăţire a nivelului lipoproteinelor cu densitate mică numai printr-o simplă schimbare a deprinderilor de alimentaţie, deoarece acestor persoane le lipsesc anumite proteine importante necesare dezintegrării colesterolului.
Stresul influenţează nivelul lipoproteinelor cu densitate mică?
În această privinţă există în lumea cercetătorilor păreri diferite, ba chiar şi rezultate contradictorii ale cercetărilor făcute. Cu certitudine, la ora actuală, se poate spune numai că nu lipoproteinele cu densitate mică sunt principalele vinovate de declanşarea unui afecţiuni cardiovasculare făcute pe fond de stres. Există evident alţi factori cum ar fi hipertensiunea arterială, sau tahicardia care, în condiţii de stres, măresc riscul declanşării unor tulburări cardiovasculare.
Ce sunt trigliceridele? Sunt şi ele ,,rele”?
Unde există colesterol, acolo există şi trigliceride. Ele sunt parte componentă a lipoproteinelor, a acelor combinaţii de grăsimi şi proteine care transportă colesterolul şi alte grăsimi în sânge.
Din punct de vedere chimic, trigliceridele sunt de fapt grăsimile din sânge. Ele se compun din acizi graşi, principalii purtători ai energiei organismului. Rolul lor în dezvoltarea aterosclerozei nu este la fel de bine conturat ca în cazul colesterolului, valoarea trigliceridelor oscilând pe parcursul unei zile extrem de mult, în timp ce valoarea colesterolului rămâne practic constantă.
Trigliceridele devin deosebit de periculoase pentru vasele sangvine atunci când apar împreună cu lipoproteine cu densitate mică şi când sunt transportate în particule, care deja se găsesc în procesul de dezintegrare, ajung să se acumuleze în sânge ca produse intermediare. Un nivel ridicat al trigliceridelor creşte şi pericolul unei inflamări a pancreasului.
Cum ajung trigliceridele în organismul nostru?
Asemănător cu colesterolul: pe de-o parte organismul şi le produce singur, pe de altă parte le introducem noi în organism prin grăsimile conţinute în hrană. Trigliceridele ajunse în organism sunt disociate de către celulele intestinului în acizi graşi şi glicerină şi sub această formă, „ambalate” în molecule de transport ajung în circuitul sangvin.
Ele sunt cei mai importanţi purtători ai energiei pe care o preluăm din hrană.
Care sunt alimentele în care sunt prezente aceste vitamine?
Vitamina A se formează din provitamina caroten care, la rândul ei, este conţinută în morcovi, tomate, broccoli, în ardeiul gras şi în multe alte legume.
Vitamina E se găseşte în cantităţi însemnate în uleiurile vegetale cum ar fi cel de soia, de floarea soarelui, cel din germeni de grâu, sau de porumb, dar şi în anumite cereale integrale, nuci sau diverse legume. Vitamina C este prezentă în cantităţi apreciabile în citrice, mere, kiwi şi legume ca broccoli şi ardeiul gras.
Aş mai dori, aici, acum, tot legat de tema vitaminelor, factor de apărare împotriva aterosclerozei, să menţionez încă un lucru şi anume: cunoaştem faptul că un nivel ridicat al valorii homocisteinei (un produs intermediar, rezultat al descompunerii aminoacidului denumit metionină) poate declanşa procesul de ateroscleroză, prin acţiunea ei directă asupra pereţilor vaselor. Analizele făcute unor pacienţi deja suferinzi de ateroscleroză au demonstrat acest lucru. Nu trebuie însă să intrăm în panică deoarece, printr-un consum ridicat de vitamine, în special vitaminele B6, B12 şi acid folic, nivelul valorii homocisteinelor poate fi scăzut considerabil şi astfel poate fi contracarată acţiunea lor nocivă.
Ce sunt flavonoizii?
Flavonoizii fac parte din familia polifenolilor şi, astfel, aparţin grupei substanţelor vegetale secundare. Sunt antioxidanţi naturali şi de aceea se recomandă a fi consumaţi de către persoanele care manifestă dereglări metabolice.
Care alimente anume conţin flavonoizi?
În principal fructele, legumele şi condimentele, dar şi vinul şi ceaiul. Există diferite grupe de flavonoizi. În general, zilnic consumăm, de fapt inconştient, nu, odată cu legumele şi fructele care fac parte din meniul nostru, aproximativ 26 de miligrame de flavonoizi. Dacă am consuma zilnic, conştient, de data aceasta, mai mulţi flavonoizi, doar mâncând mai multe legume şi fructe proaspete, atunci, aşa cum au dovedit cercetările microbiologice, ne-am apăra cu mult mai bine de ucigaşul infarct de miocard.
Foarte des auzim că unele alimente, sau băuturi, că, de exemplu, vinul roşu, ceaiul verde şi cel negru, usturoiul, ceapa, sau citricele au capacitatea de a scădea nivelul colesterolului. Cât adevăr există în aceste afirmaţii?
Da, am auzit şi eu astfel de păreri, de exemplu legate de consumul vinului roşu, dar, impresia mea este că în spatele acestor afirmaţii „infailibile” se ascunde, de fapt, un interes comercial, o strategie de piaţă clară. „Paradoxul francez”, adică o rată mai scăzută a aterosclerozei decât în Marea Britanie, cu toate că, atât francezii, cât şi englezii sunt la fel de mari devoratori de acizi graşi saturaţi, a fost, nu o dată, corelat cu consumul zilnic, destul de însemnat, de vin roşu în Franţa. Se afirma, cel puţin de către francezi, că vinul roşu ar conţine substanţe capabile de a scădea nivelul valorii lipoproteinelor cu densitate mică din sânge.
Judecând acum la rece, sigur, vinul roşu este bogat în acizi taninici, flavonoizi şi polifenoli, dar, din păcate aceştia au mai degrabă un efect antioxidant, decât de scădere al nivelului valorii colesterolului. In fond este indiferent dacă se consumă vinuri roşii franceze, sau italiene, sau chiar alte băuturi „energizante”, pentru că, un lucru este cert totuşi şi anume că un consum decent de alcool combate procesul de îngustare al arterelor şi, deci, implicit, joacă un rol în prevenirea infarctului de miocard.
Alcoolul în sine, dar şi procesele metabolice pe care el le determină, au rolul lor în acest proces. În ceea ce priveşte lipoproteinele cu densitate mare, este clar, alcoolul creşte nivelul valorii acestora şi scade, relativ şi puţin, nivelul valorii lipoproteinelor cu densitate mică. Dar, nu vă lăsaţi încântaţi de cele spuse mai sus! Am spus-o şi o voi repeta de câte ori va fi nevoie: da consumului de alcool, dar, atenţie, mare atenţie, doar cu măsură! Bărbaţii să nu depăşească zilnic consumul a trei pahare de vin, iar femeile ceva mai puţin.
Studiile au demonstrat că băutorii de ceai, spre deosebire de băutorii de cafea, sunt mai puţin expuşi riscului de a suferi un infarct de miocard. Cert, acest lucru se datorează cantităţii mari de flavonoizi conţinuţi în ceai care, asemănător celor conţinuţi în vinul roşu. au o acţiune puternic antioxidantă. Dar o scădere a lipoproteinelor cu densitate mică nu s-a constatat la băutorii de ceai. Între băutorii de ceai şi băutorii de cafea există şi o diferenţă clară de temperament.
Băutorii înrăiţi de cafea sunt de regulă şi mari fumători şi, în plus, cafeaua conţine substanţe cum ar fi cafestolul şi caveolul, care favorizează creşterea nivelului colesterolului. Aceste substanţe le preluăm mai cu seamă atunci când cafeaua este preparată „turceşte”, adică fiartă în ibric. Bând cafea filtru cantitatea acestor substanţe nocive se reduce, ele rămânând în bună măsură în filtru.
Se spune despre usturoi că ar avea capacitatea de a preîntâmpina scleroza vaselor şi îmbătrânirea. Cu certitudine, usturoiul conţine o multitudine de substanţe şi, din păcate, nu toate ne sunt cunoscute. Cercetătorii au constatat că în urma unui consum normal de usturoi apar atât creşteri uşoare ale lipoproteinelor cu densitate mică şi ale celor cu densitate mare, cât şi scăderi ale lipoproteinelor cu densitate mică şi ale trigliceridelor.
Usturoiul crud a reuşit, conform unor studii făcute, să scadă nivelul colesterolului din ser până la 18%, dar acest lucru s-a manifestat la un consum zilnic de 15-60 de grame de usturoi, ceea ce corespunde unui număr de 7-28 de căţei! Practic o astfel de cantitate este imposibil de consumat zilnic. Deci, după cum vă puteţi da seama din cele prezentate, usturoiul nu poate fi considerat un aliment miraculos, cum de altfel nu trebuie să ne aşteptăm în general la miracole ca urmare a unei schimbări de deprinderi, sau obişnuinţe alimentare.
Şi ceapa conţine importante cantităţi de flavonoizi, care, aşa cum am menţionat deja, sunt mai degrabă antioxidanţi decât capabili să scadă nivelul valorii lipoproteinelor cu densitate mică.
Citricele, care conţin şi ele flavonoizi, sunt mai importante pentru noi prin cantitatea de vitamină C pe care ne-o pun la dispoziţie, decât pentru cantitatea de flavonoizi. Toate acest alimente nu influenţează direct nivelul valorii colesterolului, nu-l scad în mod direct, totuşi indirect îl influenţează. Cu certitudine că este, din acest punct de vedere, mult mai înţelept să se mănânce o portocală în locul unei felii de pâine cu margarină şi mezel, tartină care absolut sigur va creşte nivelul valorii colesterolului.
Ce influenţă pot avea materiile de balast (fibrele) în combaterea nivelului ridicat al colesterolului?
Alimentaţia noastră conţine atât materii de balast solubile, cât şi nesolubile în apă. Materiile de balast nesolubile în apă trec doar prin intestinul subţire şi ajunse în intestinul gros sunt descompuse de bacterii şi ajută astfel la preîntâmpinarea constipaţiei. Materiile de balast solubile în apă acţionează cu precădere în intestinul subţire. Consistenţa lor împiedică digerarea şi preluarea altor alimente.
Există câteva materii de balast cu un efect cert de scădere al nivelului valorii colesterolului şi acestea ar fi pectina, legumele furajere (mazăre, fasole), tărâţele de ovăz şi psiliumul. Psiliumul, un mucilagiu solubil, este importat în principal din India şi Australia. Cu aproximativ douăzeci de ani în urmă i-a fost descoperită, pe lângă calitatea sa de laxativ uşor şi cea de a putea scădea nivelul valorii colesterolului. De arunci este folosit ca o componentă importantă în amestecurile de cereale care se consumă de obicei la micul dejun.
Psiliumul obligă organismul să producă mai multă bilă, iar corpul nostru pentru a putea produce această bilă trebuie să consume o cantitate mai mare de lipoproteine cu densitate mică. Ca urmare, nivelul valorii lipoproteinelor cu densitate mică scade. Se pare şi că, în afară de această acţiune benefică, psiliumul are şi proprietatea de a împiedica, sau măcar de a întârzia, formarea calculilor biliari.
Cum poate fi influenţat prin alimentaţie un nivel ridicat al trigliceridelor ?
Dacă consumul de alcool se dovedeşte a fi una din cauze, atunci, logic, el trebuie redus drastic. Cei supraponderali vor trebui să slăbească, să mănânce mult mai puţine grăsimi şi să facă mult mai multă mişcare, pentru că astfel fermenţii care descompun moleculele de trigliceridă sunt activaţi. Apoi ar trebui să se analizeze cu atenţie ce tipuri de grăsimi se consumă, pentru că înlocuirea acizilor graşi nesaturaţi cu acizi graşi mono, sau polisaturaţi reduce clar trigliceridele. Dacă nivelul acestora este foarte ridicat, atunci este recomandabil ca dieta alimentară să fie însoţită şi de o cură cu ulei de peşte.
Atunci când schimbarea alimentaţiei se dovedeşte a fi insuficientă pentru a scădea nivelul valorii colesterolului mai există şi alte metode, mai avem şi alte alternative?
Bineînţeles că există medicamentele, dar ele nu sunt o alternativă. O schimbare de regim alimentar se recomandă chiar şi atunci când se urmează un tratament medicamentos! Astăzi beneficiem de existenţa a unei serii întregi de medicamente menite să combată deficienţele cauzatoare ale îmbolnăvirilor. Paleta lor este foarte largă, de la substanţe remanente în intestin, până la medicamente care diminuează, în principal în ficat, producerea de nou colesterol.
