Terapia prin regimul de alimentare disociat

„Fenomenul ţine de chimismul organismului. Până la prânz, ficatul este predispus să prelucreze albumina şi nu se împacă prea bine cu hidraţii de carbon. Seara, procesul este invers: organismul sa­vurează hidraţii de carbon şi respinge albuminele”.

Metoda de separare a alimentelor, pe lângă faptul că re­prezintă un regim de cruţare, constituie şi un puternic proce­deu din cadrul ansamblului de terapii naturiste dietetice sau „dietoterapii” (alte tipuri de regimuri alimentare sunt: vegeta­rian , de crudităţi, cu fructe, cu sucuri şi ceaiuri specifice, cu ali­mente concordante, yoghin, macrobiotic, alcalin sau bazic).

Ceea ce este interesant în regimul alimentar de separare sau disociat este faptul că se pot consuma toate tipurile de alimente, inclusiv carnea, dar se interzice consumarea la aceeaşi masă, sau în acelaşi interval de timp al zilei, a ali­mentelor „extreme” (incluse mai jos în grupele I şi II), care se şi limitează cantitativ în favoarea alimentelor considerate ca fiind „neutre”, din grupa III.

Categorii de alimente

În regimul alimentar de separare, alimentele sunt îm­părţite în 3 categorii, care pot fi consumate în anumite pe­rioade ale zilei bine delimitate. Acestea sunt:

1. Alimente din grupa I – orele 6-14: carne, păsări, peşte, vânat, ouă, produse lactate de tot felul, majoritatea fructelor cu sâmburi, fructe de pădure, fructe moi, citrice, ananas, pe­pene, roşii fierte.

2. Alimente din grupa II – orele 14-20: cartofi, orez, pâine de secară, tărâţe de secară, alte produse din făină de secară, produse făinoase, produse ce conţin zahăr, zahăr ne­rafinat, miere de albine, smochine, banane, curmale, manda­rine, varză.

3. Alimente din grupa III – orele 6-20: unt, slănină, smântână, brânză de vaci, brânzeturi grase, uleiuri vegetale, ciuperci, ceapă, usturoi, varză acră, morcovi, sfeclă roşie, alte legume (în afară de varza creaţă), măsline, nuci, fiind excluse arahidele şi castanele.

Toate alimentele se pot condimenta cu diferite mirode­nii, care au un efect de stimulare, binefăcător pentru meta­bolismul uman. Se va limita la maximum utilizarea oţetului sintetic şi a sării de bucătărie. Legumele şi verdeţurile conţin deja cantitatea de sare necesară organismului uman şi pre­pararea lor nu necesită adăugarea de sare. Uleiurile eterice din componenţa plantelor aromate şi puternic mirositoare se păstrează în bună parte şi după uscarea acestora. Ele conferă alimentelor diferite gusturi, de exemplu:

– sărat: coriandru, leuştean, păstârnac, ţelină;

pişcător: lemnul Domnului, chimen, hrean, rozmarin, ceapă, usturoi, arpagic, virnanţ;

– dulce-aromat: anason, busuioc proaspăt, maghiran, izmă, salvie, boabe de ienupăr, coji de lămâie;

piperat: busuioc uscat, cimbru, tarhon, ardei.

Toate alimentele care generează multe calorii, cu ex­cepţia cartofilor şi a laptelui, creează o hiperaciditate în ţesu­turile organismului. Acizii organici din fructe sunt eliminaţi cu uşurinţă şi fără probleme de către orice organism sănătos.

Dar acizii anorganici, care provin din elementele minerale, nu pot fi eliminaţi fără probleme nici chiar de un organism sănătos şi trebuie neutralizaţi cu minerale alcaline, pentru a nu produce neajunsuri sănătăţii.

Principii

Pentru ca regimul de separare sau disociat să fie într-ade­văr eficace, trebuie să fie respectate principiile pe care se ba­zează:

– o alimentaţie echilibrată, respectându-se orele potrivite de masă şi frecvenţa meselor;

meniuri cu o compoziţie bine echilibrată;

– consum zilnic de fructe şi legume;

– eliminarea proteinelor animale sau măcar reducerea lor semnificativă;

evitarea alimentelor rafinate, prea îndelung pregătite la foc, precum şi a celor refierte sau recongelate.

În cadrul aceluiaşi regim alimentar, în cazul unor boli grave şi al unor stadii avansate, se poate recurge (fie şi tem­porar) la un regim alimentar alcalin, ca de exemplu:

– dimineaţa: seminţe de in măcinate proaspăt, lapte, fructe;

– la prânz: salată, lapte, legume; – seara: seminţe de in măcinate, fructe şi legume.

Regim de separare

Medicina naturistă, cu multiplele ei procedee terapeutice, nu este – aşa cum o percep unii – o modă a ultimelor decenii sau consecinţa unei crize a medicinei alopate, ci rezultatul unei experienţe milenare a populaţiei de pe toate meridianele.

Aşa este şi „regimul de separare” propus pacienţilor de dr. Ludwig Walle din Frankfurt. Redăm mai jos opinia for­mulată de însuşi susţinătorul acestui mod de terapie:

„Am îngrijit până în prezent peste 100 de mii de bolnavi pe baza regimului de separare şi sunt ab­solut sigur că acest fel de a mânca şi a bea cores­punde cel mai bine desfăşurării armonioase a proceselor biochimice ale corpului. Semnalele de alarmă care arată că omul trebuie să-şi schimbe obişnuinţele alimentare sunt: oboseala accentuată, oboseala cronică, precum şi starea de permanentă indispoziţie. Asemenea stări sunt vizibile azi nu numai la mulţi oameni tineri, ci şi la copii. Mai târ­ziu, se manifestă prin boli de inimă, de circulaţie, de rinichi etc.

După părerea mea, originea acestor simptome se află în felul nostru obişnuit de a ne hrăni, care nu corespunde nevoilor organismului. Iată de exemplu unul dintre numeroasele cazuri: o pacientă de 56 de ani, trimisă la clinica universitară din cauza unei boli de cord, despre care în fişa de ieşire profesorul a menţionat că este incurabilă, a ţinut cu rigurozitate cura de separare, revenindu-şi atât de bine încât şi-a putut creşte şi nepotul. Precizez că dacă oamenii sunt într-adevăr bolnavi sau dacă se simt obosiţi şi indispuşi, dacă vor să-şi recapete sănătatea şi buna dispoziţie, nu există greutăţi serioase pentru adap­tarea la noul regim alimentar. Celelalte aspecte ale vieţii pacientului – copil sau bătrân – nu joacă niciun rol. Am făcut şi încercări ca prin acest regim alimentar să se poată îmbunătăţi şi stările depresive ale pacienţilor”.

Acest regim este foarte clar prezentat şi de dr. William Howard Hay, care a pornit de la ipoteza că digestia este sim­plificată prin separarea alimentelor. Indiferent de cauzele su­ferinţei – boli de inimă, de circulaţie, gută, reumatism, boli de rinichi, diabet – , toţi pacienţii au fost trataţi prin această metodă – regimul alimentar de separare. Fiind un regim pen­tru bolnavi, acesta reprezintă totodată şi o formă de alimen­tare pentru oamenii sănătoşi, ajutând la prevenirea bolilor. Regimul de separare îşi are denumirea de la faptul că, la o masă, cele două extreme – alimentele din grupele I şi II – se consumă separat.

Principiile acestei alimentaţii sunt următoarele:

  1. Alimentele respective se consumă separat şi la anu­mite ore din zi, când pot fi valorificare în mod optim de către organism. Din acest motiv, fiecare mâncare poate fi digerată complet, fără ca intestinul să devină un rezervor de toxine, organismul fiind asigurat în totalitate cu produse hrănitoare utile.
  2. Regimul alimentar de separare este astfel întocmit încât să nu producă acidoza (creşterea acidităţii şi reducerea rezervei alcaline din sânge). Aceasta este premisa îmbolnă­virilor cronice, iar toxinele din intestin prezintă cel mai mare pericol pentru sănătate. În timp ce sunt digerate, alimentele sunt descompuse în acizi şi baze. De aceea s-a dovedit util ca extremele să fie completate, la mesele separate, cu alimente neutre, de exemplu legume, salate, măsline, brânză de vacă, grăsimi animale, în special sub formă crudă.
  3. Alimentele neutre pot fi consumate atât împreună cu alimentele din grupa I, cât şi cu cele din grupa II. Se reco­mandă să se folosească la mese numai câte un aliment din grupa I – carne, peşte sau pasăre (prânz) – şi numai câte un aliment din grupa II – cartofi, orez sau pâine (seara).
  4. Produsele alimentare concentrate în albumine şi hidraţi de carbon să fie numai în procent de 25%, restul de 75% fiind compus din alimente din grupa III, fructe, salate, legume, lapte şi lapte acru. Acest procentaj are mare impor­tanţă, deoarece numai în acest fel poate fi evitată producerea acidozei, iar stările proaste existente pot fi înlăturate.

Un aspect important al acestui regim de alimentare con­stă în faptul că se poate mânca pe săturate, alimentele neutre putând fi consumate după dorinţă. Ele fac ca alimentele care conţin în cantitate mare albumine, amidon şi zahăr să fie uşor digerabile, cu condiţia să fie mâncate încet, bine îmbibate cu salivă, organismul având posibilitatea de a le prelucra în to­talitate. Între mese se fac pauze de câteva ore, pentru ca in­testinul să-şi poată termina activitatea.

Curios este faptul că organismul poate prelucra în mod optim albuminele (carne, peşte, lapte, brânză) doar până la prânz, dar îi vine foarte greu să prelucreze în acest timp hidraţii de carbon. Seara, procesul este invers: organismul preferă hidraţii de carbon şi respinge albuminele. Evident, nu are legătură cu gustul, căci omului îi place un pui fript la fel de mult seara ca şi la prânz. Dar pentru stomac şi pentru aparatul digestiv în ansamblu este o îngreunare.

Fenomenul ţine de chimismul organismului nostru. Până la prânz, ficatul este predispus să prelucreze albumina şi nu se împacă prea bine cu hidraţii de carbon. Spre exemplu, la o masă de prânz cu friptură de porc şi găluşte, sucurile gas­trice digeră uşor friptura, în timp ce găluştele apar pentru sto­mac ca un factor supărător, un balast nedorit. Relaţia se schimbă spre seară, când ritmul de funcţionare al ficatului creează un mediu propice pentru prelucrarea hidraţilor de carbon şi absorbţia lor în organism, dar nepotrivit pentru pre­lucrarea albuminelor.

Dr. Ludwig Walle ne propune următoarele reguli pentru o alimentaţie corectă:

– la prânz, alimente ce conţin multe albumine (carne, peşte, brânză, ouă, produse lactate), ca şi majoritatea fructelor cu sâmburi (fructe de pădure, citrice, roşii fierte)

– seara, alimente ce conţin mulţi hidraţi de carbon (car­tofi, orez, pâine de secară, produse făinoase, banane, miere de albine, smochine, alte fructe uscate).

Aceste două categorii de alimente pot fi combinate cu alimentele neutre, din care fac parte: untul, slănina, uleiul vegetal, smântână, brânza de vaci şi brânzeturile grase, găl­benuşul de ou, măslinele, toate legumele (cu excepţia roşii­lor crude) – ceapă, usturoi, varză acră, salată – , ciuperci, nuci (se exclud arahidele, castanele, stafidele). Dr. Ludwig Walle spune: „Fiecare are nevoie de acest regim: cel ce cân­tăreşte prea mult sau cel ce cântăreşte prea puţin, cel ce doarme rău, cel ce se simte mereu obosit şi în special orice bolnav”.

Putem să ne dezintoxicăm organismul printr-o alimen­taţie raţională?

Dacă alimentele conţin albumine şi hidraţi de carbon în formă concentrată, digestia este dificilă. De altfel, cu cât tre­buie digerate cantităţi mai mari de alimente, cu atât scade puterea de autocurăţire a organismului nostru. Aşadar, tre­buie să consumăm cumpătat, în cantităţi rezonabile şi, evi­dent, în mod separat aceste două concentrate alimentare, lăsând organismului nostru timp suficient pentru digestie. Să mâncăm deci numai atunci când ne este într-adevăr foame, semn că alimentele consumate anterior au fost prelucrate.

În plus, să nu uităm faptul că alimentele numite neutre trebuie consumate în cantităţi de 3 ori mai mari decât cele concentrate în albumine şi hidraţi de carbon.

Acidoza este cauzată de un trai aşa-zis îndestulat. Prin dereglarea echilibrului acido-bazic al organismului se insta­lează boli cronice care cu timpul paralizează voinţa şi pute­rea de a acţiona. La nivelul creierului această stare determină o oboseală intelectuală, întotdeauna însoţită de o putere re­dusă de concentrare şi de diminuarea memoriei. Pentru în­frângerea oboselii, se recurge deseori la nicotină, cafeină, alcool şi diverse tablete, intrându-se în acest fel într-un cerc vicios din care sănătatea are mult de suferit.