ParaProteX – prevenţia şi protecţia antiparazitară

Cu câţiva ani în urmă bolile organelor interne şi ale sistemului intestinal cauzate de paraziţi prezentau excepţie. În zilele noastre formarea din ce în ce mai multor boli se pot asocia cu răspândirea paraziţilor. Cu toate acestea, încă nu acordăm suficientă importanţă la prevenirea, diagnostizarea şi tratarea bolilor cauzate de paraziţi. Pentru o mai bună înţelegere menţionăm că în mod tradiţional deosebim două mari grupe ale paraziţilor:  microparaziţi (viruşi, viroizi, prioni, bacterii, fungi şi prostite parazite) şi macroparaziţi (viermi, şi insecte). Marea parte a vieţii lor paraziţii trăiesc în organismul gazdei, se hrănesc cu materia organică a acesteia, diminuează şansa de reproducere şi supravieţuire (virulenţa)  acestora, eventual provoacă simptome de boală (patogeneză).

De ce prezintă paraziţii un pericol deosebit?

ParaProteX – prevenţia şi protecţia antiparazitarăOrganismul uman este un “aparat” biologic superinteligent, care prin sistemul său imunitar este capabil să se apere în faza “invadatorilor”. Dar dacă imunitatea noastră genetică şi cea dobândită nu funcţionează în mod corespunzător, organismul nostru devine o gazdă ideală pentru paraziţi. Alimentaţia unilaterală sau eliptică, aditivii alimentari, poluarea mediului, (nivelul din ce în ce mai scăzut al calităţii apei potabile), administrarea antibioticelor şi a steroizilor, toate slăbesc sistemul imunitar. Alimentaţia modernă a civilazaţiei vestice este deosebit de agreată de paraziţi, alimentele bogate în grăsimi, amidon şi glucide le oferă un mediu favorabil de viaţă.

O alimentaţie adecvată nu dă posibilitate de viaţă nici unui parazit pathogen sin u permite transformarea celor saprofiti in patogeni. Existenţa unei cantităţi suficiente de suc gastric, bila şi microflora intestinală sănătoasă, sunt componente ale sistemului nostru de apărare,  suficiente pentru menţinerea funcţionării sănătoase a întregului organism. În acest caz paraziţii nu mai sunt capabili să supravieţuiască. De aceea trebuie să asigurăm paraziţilor un mediu care le face imposibilă supravieţuirea.

Infecţia sau infecţia cu paraziţi (invazia materiilor microbiene sau parazitare) este rezultatul interacţiunii complexe dintre gazdă şi paraziţi. Conform estimărilor aproximativ 30% din populaţia globului pământesc suferă de infecţii provocate de paraziţi. Cele mai multe asemenea infecţii sunt cronice. Capacitatea de supravieţuire a paraziţilor la vertebrate se datorează unei adaptări evolutive, deoarece paraziţii şi-au dezvoltat metode eficiente faţă de imunitatea specifică.

O categorie aparte a infecţiilor cu paraziţi prezintă micozele (mycosis), care sunt responsabili de foarte multe îmbolnăviri şi decese umane. Acestea sunt cauzate de fungile dimorfe din ambianţă (Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermatidis, Coccidioides immites) prin inhalarea sporilor. Alte infecţii cu fungi sunt numite oportuniste, deoarece componentele lor dăunătoare la indivizi normali provoacă boli uşoare sau nu provoacă nici un fel de boală, dar la indivizii cu sistem imunitar deficitar provoacă infecţii serioase. Din această categorie fac parte diferitele specii Candida şi Aspergillus, precum şi Crytococcus neoformans.

Cele mai multe probleme ale zilelor noastre se datorează parazitei Giardia sau Lamblia intestinalis. La nivel mondial Giardia este cauza primordială a infecţiilor provocate de apa infestată. De aceea se pune întrebarea din ce în ce mai des, ce riscuri poartă consumul apei  potabile.

Cele mai frecvente boli şi anomalii cauzate de infecţiile parazitare îndelungate

Astfel carenţa mineralelor, durerile de cap, insomnia, crâşnetul, saţietatea, senzaţia de vomă, vărsăturile, problemele digestive, extenuarea, durerile de spate,  durerile de gât, alergiile, artritele, colitele, hipoglicemia, diabetul, lupus, anomaliile glandei tiroide, chiar şi cancerul.

Cum să ne apărăm de bolile şi infecţiile provocate de paraziţi?

În primul rând, ca la orice boală, prin prevenţie. Ca să facem faţă invaziei paraziţilor este primordială întărirea sitemului imunitar. În organismul nostru trebuie să creăm un climat care nu este corespunzătoare pentru supravieţuirea paraziţilor. În cazul unei alimentaţii adecvate paraziţii nu se pot  instala în organism. Paraziţii şi viermii nu agrează organismul „curat”. În mod special nu agrează mineralele care se regăsesc în cantităţi mari în plantele medicinale, nici celălalte componente ale acestora. Asemenea plante medicinale ne pot ajuta în lupta împotriva paraziţilor.

Foloseşte Paraprotex Calivita împotriva viermilor lumbricoide, mai ales la copii.

Este eficient, se poate administra uşor şi are un nivel de toxicitate foarte scăzut.

ParaProteX – prevenţia şi protecţia antiparazitarăContinut:

Datorită efectului terapeutic a dracilei (Berberis vulgaris) se utilizează atât coaja cât şi rădăcina şi fructul plantei. Conform medicinei moderne efectul benefic al dracilei se datorează substanţei sale active berberin, care este o alcaloidă cu efect antiseptic. Distruge bacteriile răspunzători de inflamaţiile rănilor (staphylococcus aureus, streptoccocus) precum şi microorganismele care cauzează diareea (salmonellae, shigellae); dizenteria (entamoeba histolitica); holera (vibriona cholerae); giardiae intestinalis (lambliae); infecţiile urinare (escherihiae coli), infecţiile vaginale (candida albicans). Întăreşte sistemul imunitar, şi efectul său antiseptic s-a dovedit şi în cazul artritelor. Celălalte substanţe active ale sale sunt berbamin, berbrubin, oxiakantin şi alţi alcalozi. Cărţile de specialitate amintesc efectul său de stimulare a funcţiilor biliare. Dracila conţine substanţe active (berberin) echivalente antiboiticele, care însă sunt mai eficace împotriva bacteriilor decât unele puternice antibiotice cum ar fi cloramfenicolul.

Guma de mirhă (Balsamodendron myrrha) a fost apreciată din timpuri vechi datorită mirosului plăcut şi efectului terapeutic. Femeile din Egiptul antic au ars mirhă în vederea eliminării muştelor din locuinţă. Mirha conţine substanţa numită silimarină, care contribuie la apărarea ficatului împotriva substanţelor toxice şi ajută buna funcţionare a ficatului. Accelerează vindecarea mucoasei din gingii, gât, stomac, şi intestin. Guma de mirhă este bogat în sodiu, potasiu, siliciu, zinc, clor care curăţă şi detoxifică organismul. Aceste elemente ajută producerea permanentă şi suficientă de suc gastric. Guma de mirhă are efect antibiotic, antiseptic, elimină mirosul neplăcut al gurii, diareea, boli ale stomacului, digestia insuficientă, ulcerele, inflamaţiile, precum şi infecţiile provocate de paraziţi şi  élesztőgomba.

Substanţa activă cea mai importantă a uleiului de cuişoare (Eugenia Cariophyllata Thunb. Caryophyllus aromaticus) este eugenolul (84–96%). Ajută calmarea muşchilor netezi ai sistemului digestiv, este un antioxidant puternic, este foarte eficient împotriva paraziţilor sistemului digestiv şi are proprietăţi antimicrobiene şi antifungice de un spectru foarte larg.

Partea utilizată din Pau D’Arco (Tabebuia impetiginosa) este partea liberiană a cojii. Cercetările ştiinţifice din anii 1970 şi ’80 au arătat că una din componentele sale, lapachol, este eficient în cazul infecţiilor virale şi împotriva oricăror paraziţi. Pau D’Arco pe lângă calciu, fier, vitamina C şi zinc conţine magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu. vitamina A şi unele vitamine din complexul B. Pau D’Arco mai conţine lapachone şi xyloidone. Literatura de specialitate o caracterizează având următoarele funcţii: ajută sistemul imunitar, antiinflamator, antibacterian, antimicotic, mai ales în cazul candida albicans, este eficient împotriva paraziţilor cum ar fi: Schistosoma Mansoni,  malaria, staphylococcus aureus, bacillus subtilis, E. coli, salmonella typhosa, şi shigella dysenteriae.

Nucul negru (Juglans nigra) este antiseptic, vermifug, antimicotic. Poate ajuta în cazul infecţiilor şi bolilor intestinale, în cazul diareelor de diferite origini, prin vindecarea mucoasei. Nucul negru conţine o cantitate mare de iod organic, mangan, magneziu, seleniu, potasiu, fier, sodiu, fosfor, clor vitaminele A, B1, B2, B6, C, niacină, bioflavonoizi. După constatările farmacologului Dr. Albert Leang, nucul negru conţine o substanţă numită juglan, care este eficient în cazul bolilor provocate de paraziţi.

Extrasul de sâmbure de grapefruit (Citrus paradisi) este un natural antivirotic, antibacterian, antimicotic având un efect antiparazitar. Conform cercetărilor clinice şi de laborator acest extract este eficient împotriva a peste 800 de viruşi şi bacterii şi aproape 100 specii de fungi. Este de o mare importanţă faptul că acest extract nu distruge flora intestinală, şi stimulează sistemul imunitar. Extractul de sâmbure de grapefruit conţine în primul rând bioflavonoizi, glicozide şi vitamina C. Efectul antiseptic se datorează bioflavonoizilor. Contrar multor antibiotice, în cazul seminţei de grapefruit este probabil că nu se formează o rezistenţă a bacteriilor. Datorită gustului amar, are un efect de stimulare a stomacului. Este utilizat şi împotriva bolilor provocate de candida albicans, a micozelor dermatologice, a gingivitei şi a infecţiilor vaginale.

Usturoiul (Allium sativum) este detoxofiant, antibiotic, antispastic, şi un stimulator general. Calităţile antibiotice ale usturoiului au fost descoperite de Louis Pasteur. Astăţi este cunoscut efectul că usturoiul împiedică dezvoltarea bacteriilor, apără ficatul de toxine, elimină paraziţii, viermii, fungile, protejează celulele de radicalii liberi, ajută funcţia digetivă şi biliară.  Datorită acestora usturoiul este indispensabil în prevenţie şi are efect de întărire a sistemului imunitar.