Miracolul plantelor

Românii au crezut dintotdeauna în puterea binefăcătoare a plantelor. Voi prezenta câteva plante care mi-au atras atenţia.

Există o plantă, numită Epilobium angustifolium, pana-zburătorului. Are multiple întrebuinţări medicinale, fiind antiinflamatoare, antispasmodică, astringentă, emolientă, hipnotică, laxativă, tonică.

În Germania şi în Austria este folosită împotriva afecţiunilor prostatei. Mai multe detalii, aici:

Zburătorul este, în folclor. un tânăr superb pe care şi-l imaginează/îl visează adolescentele înainte ca fiorii primei iubiri să se materializeze. Vrăjitorii/şamanii folosesc planta în incantaţii care ar putea resuscita o persoană decedată.

Autor: Armin Jagel

O plantă biblică este isopul, Hyssopus officinalis [Psalmul 50, al lui David, spune: Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi].

INTERN:
se utilizează ca adjuvant în: astm bronşic, bronşită astmatiformă, bronşite acute şi cronice, tuse spastică, tuse productivă, meteorism [balonare], indigestie, calculi biliari, hipertensiune arterială, fragilitate capilară, insuficienţă venoasă cronică, herpes.

EXTERN:
se utilizează ca adjuvant în: răni superficiale şi herpes.

http://www.daciaplant.ro/products/view/123-ceai-de-isop

Sursa: www.biolib.de

Verbina este cunoscută de daci, de druizi şi de alte civilizaţii străvechi.

Este utilă pentru:

Anxietate, atacuri de panică

Tulburări care preced sau însoţesc menstrele

Lactaţie insuficientă

Crampe abdominale, enterită, colită

Hepatită, icter

Tulburări de somn

Eczeme, dermatite diverse

Depresie, tulburări depresiv-anxioase

Migrene care apar pe fond de stres, de suprasolicitare nervoasă

Alzheimer, tulburări neurologice specifice vârstei a treia

Astenie psihică şi fizică

http://www.formula-as.ro/2006/726/medicina-naturista-25/o-planta-sacra-verbina-7158

Autor: MidgleyDJ

Aloe vera este considerată planta nemuririi.

Aloe vera este utilizată în terapia diferitelor afecţiuni: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afecţiuni ale prostatei, afecţiuni ale unghiilor, abcese, bronşite, colită intestinală, cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei şi radioterapiei, cataractă, constipaţie cronică, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriaţii, erupţii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatită cronică, insomnie, inflamaţii cutanate, infecţii fungice, întinderi musculare, ligamente, înţepături de insecte, pancreatită cronică, psoriazis, piele uscată, scleroză multiplă, unghie încarnată, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.

Atropa belladonna sau mătrăguna este otrăvitoare, halucinogenă, dar Mircea Eliade consideră că poate influenţa forţa vitală, mariajul, dragostea şi fertilitatea.

http://www.natgeo.ro/romania/istorie-ro/9752-cultul-mtrgunei-

Actaea spicata, orbalţul

În medicina naturistă se foloseşte rădăcina plantei; din ea se prepară o tinctură foarte eficientă în tratamentul crampelor abdominale, osteoartritei, artritei, edemelor, astmului bronşic, păduchilor, scabiei, tusei cronice, bronşitei. Rădăcina este apreciată pentru proprietăţile sale expectorante, antispasmodice, vomitive, antiastmatice şi purgative. De asemenea, de la orbalţ se recoltează şi frunzele care au ca şi rădăcina aceleaşi elemente active.

Seminţele şi fructele de orbalţ conţin substanţe toxice, care, în contact cu pielea, provoacă edem şi pete roşiatice pe suprafaţa acesteia. Dacă sunt mâncate pot duce la iritaţii la nivelul tractului gastro-intestinal, delir, dificultăţi respiratorii.

În prezent, orbalţul se foloseşte mai puţin şi doar în homeopatie, pentru rolul său laxativ, purgativ şi în tratamentul reumatismului. http://bodygeek.ro/orbaltul-actaea-spicata-planta-medicinala-folosita-in-homeopatie

Autor: Christian Fischer

Hepatica nobilis se foloseşte sub formă de infuzie concentrată [2-3 linguri la 200 ml de apă] pentru gargarisme [inflamaţii ale mucoasei bucale, dureri în gât]; ceaiul nu se înghite. Medicina populară utiliza partea aeriană a plantei, intern, în tratamentul bronşitei cronice, a hematuriei şi a bolilor hepatice, mai ales a hepatitei.

Se poate administra ca hepatoprotector şi ca antiseptic pulmonar.

Menţionez că afirmaţiile despre efectele benefice ale acestor plante sunt doar informative. Cine doreşte să le folosească pentru tratarea unor afecţiuni, trebuie să se consulte cu medicul.

Autor: Heron                                                                           Autor: Sannse

Trifoiul cu patru foi este considerat norocos pentru că este rar, iar pentru irlandezi, trifoiul este simbol naţional. Aici puteţi găsi multiple întrebuinţări ale trifoiului.

Autor: Kristian Peters

Artemisia annua este o plantă cu fructe ca seminţele de cânepă/cannabis sau cele de floarea-soarelui şi este eficientă pentru tratarea malariei, o boală infecţioasă larg răspândită în regiunile tropicale şi subtropicale.

Autor: Noah Elhardt

Roua cerului, Drosera rotundifolia, este o plantă carnivoră ce poate fi culeasă din zone mlăştinoase. Perişorii secretă un lichid vâscos, care rămâne lipit la capătul lor sub forma unor mici picături de rouă. Se poate folosi în caz de bronşită, colici intestinale, tuse, răguşeală, astm bronşic.

http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/roua-cerului-drosera-rotundifolia_14451

Cynanchum vincetoxicum, de fapt rădăcinile acestei plante activează procesul de transpiraţie, au efect vermifug, expectorant şi diuretic. Pentru uz intern se foloseşte sub formă de decoct sau infuzie, pentru bronşită, edeme, iar sub formă de cataplasme se foloseşte pentru cicatrizarea rănilor, tăieturilor şi în boli cutanate. Nu se foloseşte fără avizul medicului. Este toxică. Efecte secundare: vomă sau afecţiuni renale.

http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/iarba-fiarelor-cynanchum-vincetoxicum_14499

Autor: Christian Fischer

Iarba-fiarelor din vremea dacilor este pelinul negru, Artemisia vulgaris. Această plantă creşte în locuri izolate sau pe marginea drumurilor. Bătrânii spun că ea putea fi găsită întâmplător dacă se rupea fierul plugului, al coasei, dacă rămânea calul fără potcoavă, dacă se trăgea un lacăt prin iarbă, dacă se rupeau lanţurile cailor lăsaţi să pască noaptea.

Artemisia vulgaris era folosită de la începutul Epocii Fierului [3000-2000 î.Hr.]. Acest detaliu, asociat cu proprietatea de a tăia încuietori de fier îi justifică denumirea. Era cunoscută în Orientul Apropiat, de către romani şi greci.

Ardelenii spun că iarba-fiarelor nu are rădăcini sau frunze, ci aripioare şi coroniţă, făcând-o să semene cu un omuleţ, cu cap, picioare şi coadă. Se spune că iarba-fiarelor nu creşte niciodată în acelaşi loc şi apare unde moare un demon lovit de trăsnet.

Feriga nu are flori. Totuşi, Osmunda regalis, feriga regală, are capsule cu spori care seamănă cu nişte flori.

În mitologia slavă, capsula cu spori alungă demoni, îndeplineşte dorinţe, descoperă secrete şi decodifică limbajul naturii. Curioşii pot culege aceste capsule în noaptea zeiţei Kupała, a plantelor, a solstiţiului de vară, reprezentativă pentru neopăgânism[1].

Creştinismul a înlocuit-o cu Sfântul Ioan Botezătorul, la slavi Ivan Kupala.

La români, această sărbătoare este în 24 iunie, de Sânziene.

Shakespeare [26 aprilie 1564 – 23 aprilie 1616] cu Visul unei nopţi de vară[2] ştia ce ştia…

Floarea de ferigă trebuie să fie culeasă de membri ai familiei îmbrăcaţi în alb, fără a se glumi pe seama acestui eveniment, ca într-un ritual.

Fetele necăsătorite sapă o ferigă în aceeaşi noapte şi dacă rădăcina ei este simplă, încă nu îşi găsesc ursitul, ceea ce se întâmplă doar dacă rădăcina este bifurcată.

Noroc, dragoste, sănătate, sunt darurile oferite de ferigă, folosită echilibrat, dar dacă se exagerează doza, aceasta poate fi mortală.

Autor: Kurt Stüber

Chervona ruta este o floare cu formă stelară care se înroşeşte câteva minute în noaptea de Sânziene, conform folclorului slav şi românesc.

Sau înfloreşte între orele 22 şi 24, dar la primul cântat al cocoşului se ofileşte. De aceea trebuie culeasă din păduri îndepărtate, unde nu sunt cocoşi! Cocoşul, în mitologie este o pasăre atât solară cât şi asociată cu lumea umbrelor, probabil din cauză că el cântă atât la miezul nopţii, cât şi în zori.

Este discutabilă ora, deoarece legendele nu ţin cont de fusul orar. Oricum, altă versiune menţionează răsăritul soarelui, ceea ce se potriveşte cu legenda despre vampiri, care îşi pierd puterea la interacţiunea cu soarele. Deci, această plantă se ofileşte la interacţiunea cu sunetul [cântatul cocoşului] sau lumina [soarele].

Fetele care o găsesc au noroc în dragoste.

Autor: sandyraidy                                                                   Autor: Jeffrey Pfau

La Stonehenge druizii întâmpină răsăritul soarelui în noaptea solstiţiului de vară. Şi ei sunt îmbrăcaţi în alb, aşa cum se menţionează în tradiţiile estice, aceasta fiind o altă similitudine între cultura românească şi cea celtică.

Deci anumite plante, în special în noaptea solstiţiului de vară, au proprietăţi vindecătoare, sau pot fi capabile să taie piatra şi metalul, asemenea echipamentelor din zilele noastre bazate pe laser şi plasmă, cu diferenţa că performanţele acestor plante sunt influenţate de poziţia Soarelui şi a Lunii.