Aminoacizi

Aminoacizii au un rol metabolic deosebit in organism, avand in vedere faptul ca reprezinta”caramizile” constitutive ale proteinelor.

Unii dintre ei pot fi sintetizati de catre organism,motiv pentru care se numesc aminoacizi neesentiali sau disponibili,iar altii nu pot fi produsi de catre organismul uman,necesitand a fi procurati prin alimentatie. Acestia din urma se numesc aminoacizi esentiali sau indispensabili.

Din cei 20 de aminoacizi care intra in constitutia proteinelor , 8 sunt indispensabili : lizina, triptofanul,treonina, metionina, leucina, izoleucina, valina si fenilalanina. Arrginina si histidina sunt numai partial esentiali.Aminoacizii neesentiali sunt reprezentati de glicocol sau glicina,serina, alanina, acid aspartic, acid glutamic,prolina, hidroxipolina,cisteina,acid hidroxiglutamic si glutamina.

Aminoacizii (actiune in organism si surse alimentare).

VALINA

Actiune : influenteaza celulele sanguine.

Surse : peste, soia, branza de vaci,vegetale.

LEUCINA.

Actiune :controlul emotiilor.

Surse : orez brun, nuci, fasole, grau integral, susan, branza de vaci.

IZOLEUCINA.

Actiune : controlul nervos.

Surse : peste, pui, ou, migdale.

LIZINA.

Actiune : protector impotriva herpesului, fertilitate, capacitate de concentrare.

Surse : branza, lapte, oua, peste, carne soia, drojdie de bere.

HISTIDINA.

Actiune : antiinflamator, antialergic, antistres, creste libidoul.

Surse :peste, grau, secara.

TRIPTOFAN.

Actiune : relaxare, sinteza serotoninei, atenueaza migrenele, alcoolism.

Surse : branza de vaci, peste, curcan, lapte, banane,curmale, alune.

FENILALANINA.

Actiune : reduce apetitul,imbunatateste memoria, atenueaza depresia,anestezic natural(prin favorizarea endorfinelor).

Surse:carne,branza de vaci,lapte,smantana,migdale,nuci,seminte de dovleac,susan.

METIONINA.

Actiune:functie hepatica,nervoasa,scade colesterolul,edemele,tumorile.

Surse:peste,lactate,cereale integrale.

TREONINA.

Actiune:functie hormonala si energetica,necesara metabolismului proteic.

Surse:fructe de mare,peste,susan,linte,branza de vaci.

ARGININA.

Actiune:spermatogeneza,imunitate,tonifiere musculara,metabolizarea lipidelor din depozite.

Surse:nuci,floricele de porumb,roscove,orez brun,stafide,floarea soarelui,susan.

GLUTAMINA.

Actiune:creste performanta creierului,inteligenta,controlul alcoolismului,schizofreniei,senilitatii,oboseala,depresie,impotenta,ulcer.

Surse:alimente proteice complete,suplimente.

TIROZINA.

Actiune:tiroida ,hipofiza,suprarenala,depresie si anxietate,apetit sexual.

Surse:alimente proteice complete,suplimente cu aminoacizi.

ADENOZINA.

Actiune :circulatie

CISTEINA.

Actiune:protector fata de radicalii liberi din tutun,alcool,fata de metale,raze x.

Surse:alimente proteice complete,animale si vegetale,suplimente.

GABA(acidul gamma-aminibutiric).

Actiune:controlul gandirii.

Surse:germeni ai semintelor unor plante,verdeturi si fructe,embrionul de orez,soia,grau,rosiisi boabe de fasole.

URACIL,ADENINA.

Actiune:ARN,ADN

ORNITINA.

Actiune:formarea tesutului muscular,mareste efectele argininei.

 

Originea surselor proteice naturale este reprezentata practic de majoritatea alimentelor,intrucat ele contin intr-o cantitate variabila aceste principii nutritive.Proportia de proteine nu depaseste insa nici in produsele cele mai bogate in compusi azotatii o treime din greutatea lor.Acest lucru face dificila imbogatirea ratiei proteice prin alimente naturale,fara a creste si celelante principii nutritive (glucide,lipide)si,deci,implicit valoarea calorica totala.

Principalele surse proteice alimentare naturale sunt reprezentate de :carne,peste,lapte,branzeturi,oua fainoase cereale si leguminoase.Fructele si vegetalele contin o cantitate redusa de compusi azotati.

Proteinele sunt de doua feluri:

1.Holoproteine sau proteine simple formate numai din aminoacizi.

2.Heteroproteine sau proteine complexe,formate din aminoacizi si din alte substante      ca : acid  fosforic(fosfoproteine),glucide(glicoproteine),lipide(lipoproteine0,pigmenti(cromoproteine)si acizii nucleici(nucleoproteine).

In raport cu capacitatea lor de a mentine viata si cresterea ,ceea ce le confera valoare biologica ,proteinele se impart in :complete ,partial complete si total incomplete.

  1. Proteinele complete contin intr-o proportie suficienta aminoacizi esentiali,putand fi capabile de a mentine tesuturile in stare de integritate si a asigura o dezvoltare normala.Ele se gasesc in oua,carne, peste si lapte.
  2. Proteinele partial complete pot mentine viata,dar le lipsesc intr-o mare masura importanta aminiacizilor care sunt necesari pentru asigurarea cresterii.Un exemplu de proteina din aceasta caregorie il reprezinta gliadina , continuta in cereale.
  3. Proteinele total incomplete nu pot reface tesuturile care se reinoiesc permanent,nu pot asigura mentinerea vietii si cresterea normala.Din aceasta categorie fac parte gelatina si zeina din porumb.

Utilizand diverse metode de determinare a valorii bilogice a ptoteinelor, au fost gasite urmatoarele valori medii in comparatie cu laptele ,caruia I s-a atribuit conventional valoarea de 100: carnea de vita(100),oul integral(90),,pestele(88),orezul(85),cartoful(75),bobul de grau ca atare(67),spanacul(64),leguminoasele uscate-fasolea,mazarea(40),faina de grau(38),porumbul,lintea(20).Unele studii folosesc ca element de referinta proteinele din ou,al caror echilibru este considerat ca optim pt sintezele din organism.

Din cele prezente reiese in mod evident ce proteinele animale au o valoare biologica mult superioara proteinelor de origine vegetala.

In alcatuirea unei ratii alimentare adegvate, trebuie sa se asocieze produsele cu continut sarac in proteine,alimente care contin aminoacizii deficitati in cantitati suficiente.In caz contrar, administrarea indelungata a unei ratii alimentare neechilibrate din acest punc de vedere duce la deficiente proteice cu manifestari multiple ,variate si grave.

Rolul proteinelor in organism:

Proteinele au functii multiple in organism.Ele indeplinesc,in primul rand,un rol structural,intrand in componenta tuturor celulelor si furnizeaza material necesar refacerii si cresterii tesuturilor.De asemenea,ele intervin in regrarea diferitelor procese metabolice prin intrmediul biocatalizatorilor,in a caror structura intra substante proteice.

Proteinele au capacitatea de a induce declansarea proceselor imunitate,cu formarea complexului antigen anticorp si aparitia raspunsului imun.Reactia antigen-anticorp este insotita,de obicei de precipitarea(aglutinarea),concomitent cu aparitia unei stari de rezistenta a organismului sau imunitate.Imunitatea in fata unui antigen se poate instala pentru perioade lungi de timp,cateodata memoria imunitara fiind definita.

Digestia, absorbtia, metabolismul si eliminarea proteinelor.

Digestia proteinelor incepe in stomac,sub actiunea enzimei proteolitice numita pepsina (secretata sub forma inactiva de pepsinogen,ce este activat de acidul clorhidric din sucul gastric).Degradarea lor se realizeaza pana la stadiul unor structuri subproteice numite albuminoze si peptone.Pepsina nu ataca anumite proteine, ca mucina si keratina,iar nucleoproteinele sunt putin atacate de aceasta enzima. Din stomac fragmentele proteice rezultate in urma digestiei trec in intestin,unde sufera transformarii sub actiunea sucului pancreatic si sucului intestinal.

Sucul pancreatic contine mai multe tipuri de enzime proteolitice:tripsina,chimotripsina,carboxipeptidaza,aminopeptidaza,ribonucleaza,dezoxiribonucelaza.Primele trei au rol preponderent in degradarea fragmentelor subproteine.Tripsina si chimotripsina desfac polipeptidele cu lanturi lungi in peptide cu greutate moleculara mica,alcatuite din 2-4 aminiacizi.Tripsina actioneaza si direct asupra proteinelor care au scapat digestiei gastrice.Carboxipeptidaza,spre deosebire de tripsina si chimotripsina,ce poate degrada proteinele,actionand asupra legaturilor intramoleculare din interiorul proteinelor,actioneaza asupra legaturilor peptidice terminale de la capatul carboxilic al lantului polipeptidic.

Sucul intestinal contine peptidaze,care degradeaza peptidele,pana la stadiul de aminoacizi,ce pot fi resorbiti la nivelul peretelui intestinal in portiunea sa superioara.

ABSORBTIA  AMINOACIZILOR:este un proces activ,ei parasesc mucoasa intestinala prin vena poarta,ajungand la ficat si ulterior la alte tesuturi,unde sunt supusi unor serii de transformari.Desi absorbtia aminoacizilor este aproape completa la individul normal,mai raman  mici cantitati in lumenul intestinal,care sunt supuse actiunii bacteriilor florei intestinale,suferind dereglari variate.

METABOLIZAREA  AMINOACIZILOR:ajunsi in ficat si in tesuturi,aminoacizii sunt metabolizati pe diferite cai.O parte din ei sunt folositi pentru sinteza de proteine,acizi nucleici,hormoni.Uni sunt transformati in cetoacizi,altii sunt degradati in scop energetic,unii sunt transformati in glucoza si amine biogene(intervin in dinamica vasculara si  in fiziologia sistemului nervos).

ELIMINAREA  AMINOACIZILOR:in urma unor procese metabolice,rezulta unii compusi a caror crestere in sange este daunatoare.De aceea,ei sunt eliminati perdomonant prin urina ,sub forma de :

– acid uric (rezultat din metabolismul nucleoproteinelor),

– uree (reprezinta forma de eliminare a amoniacului,compus rezultat in urma proceselor de dezaminare),

– creatinina (reprezinta una din formele de excretie urinara a azotului aminic provenit din glicocol si azotului amidinic rezultat din arginina).

In organismul uman, exista un echilibru permanent intre aportul si eliminarea  aminoacizilor,dupa o prealabila degradare.

Mentinerea unui raport constant intre sinteza si degradarea proteinelor,intre aportul alimentar si eliminarea proceselor de degradare,constituie  “bilantul azotal al organismului” care se defineste ca diferenta dintre cantitatea de azot ingerata si cea eliminata.

Bilantul azotat=N ingerat – N eliminat

Aceasta reprezinta o modalitate de exprimare a interrelatiei dintre catabolism si anabolism proteic.

Cand bilantul azotat este pozitiv,predomina procesele de anabolism,si invers,cand bilantul azotat esste negativ, se pierde azot,fie datorita unui catabolism exagerat,fie datorita unui aport insuficient de proteine alimentare,aport care nu poate face fata nevoilor anabolice.

Cantitatea minima de proteine necesara mentinerii echilibrului bilantului azotat la om este de 0,35g/kg corp/zi (proteine etalon) si se numeste “minimum proteic”.

Aminoacizii permit vitaminelor și mineralelor să acționeze așa cum trebuie. Câteva date și fapte statistice ne pot ajuta să înțelegem de ce aminoacizii sunt considerați cărămizile vieții.

  • Aminoacizii reprezintă 75% din greutatea corporală uscată. (vitaminele și mineralele reprezintă numai 1,5% din greutatea corporală uscată).
  • 100% din neurotransmițători, cum ar fi norepinefrina, serotonina, GABA, acetilcolina, aspartatul, glutamatul, sunt alcătuiți din aminoacizi.
  • 100% din hormoni sunt alcătuiți din aminoacizi. Hormonii sexuali sunt alcătuiți din aminoacizi, grăsime sau lipide.
  • ADN-ul și ARN-ul, materialul nostru genetic, necesită aminoacizi.
  • 95% din mușchi sunt alcătuiți din aminoacizi.
  • 95% din inimă este alcătuită din aminoacizi.
  • Proteinele sunt aminoacizi.

Suplimente cu aminoacizi care stimulează secreția hormonului de creștere

Power booster

Suplimentele nutritive pe bază de aminoacizi susțin recuperarea organismului după antrenamentele sportive și orice alt efort și, totodată, sunt esențiale pentru dezvoltarea masei musculare.

Aceste suplimente cu aminoacizi sunt disponibile în combinație cu diferite formule de vitamine, minerale și alți nutrienți. Le poți cumpăra sub formă de capsule, tablete, lichid și praf. Rolul acestor vitamine este de a spori beneficiile prin efectul sinergic asupra secreției intermitențe a hormonului de creștere uman HGH.

  • Astfel, vitaminele B și C sensibilizează receptorii periferici de HGH din țesuturi, cromul participă la metabolizarea glucidelor și lipidelor, generând energie.
  • Lecitina reduce nivelul colesterolului prin transformare lipidelor din sânge într-o formă hidrosolubilă, care poate fi ușor eliminată din organism. De asemenea, lecitina fortifică sistemul nervos, îmbunătățește memoria, libidoul și întărește sistemul imunitar.

Când cumpărați suplimente cu aminoacizi, căutați produsele care conțin aminoacizi L-cristalin. Mulți aminoacizi, exceptând glicina, pot apărea în două forme, structură chimică a uneia fiind imaginea în oglindă a celeilalte. Acestea se numesc formele D- și L-. “D” vine de la dextro (latinescul “dreapta”) și “L” vine de la levo (latinescul “stanga”). Acești termeni arată direcția de rotire a spiralei din structură moleculei. Proteinele din țesuturile animale și vegetale sunt alcatite din formă L- a aminoacizilor (cu excepția fenilalaninei, care este folosită în formă DL-fenilalanină, o mixtură de forme D- și L-).

Cheia pentru a ajuta la creșterea energiei și a hormonului de creștere este să găsim un supliment nutritiv care să conțină o cantitate suficientă din fiecare acești aminoacizi, a mai precizat dr. Oz în show-ul său. Am găsit mai multe suplimente cu aminoacizi care îndeplinesc aceste deziderate și unul dintre acestea este Power Booster de la CaliVita (denumirea veche: Natural HGH Support).

 

Ce efecte benefice au acești hormoni de creștere ?

Ei bine, acești hormoni asigură funcționarea optimă a sistemului nervos, ajută la buna funcționare a cartilajelor, a țesutului conjuctiv, intensifică sinteza proteică și stimulează și arderea grăsimilor.

Nivelul crescut de HGH (hormon de creștere) furnizează urmatoarele beneficii pentru sănătate :

  • Crește energia și rezistența
  • Îmbunătățește performanțele sportive și puterea de recuperare
  • Stimulează creșterea masei musculare
  • Menține masa musculară la persoanele în vârstă
  • Crește densitatea osoasă și reduce osteoporoza
  • Scade tensiunea arterială
  • Îmbunătățește performanțele sexuale
  • Îmbunătățește funcția cardiacă
power booster