Remedii pentru piele uscată şi palme aspre

Recomandari de la Dr. Larisa Ionescu Călineşti – Medic primar medicină internă, competenţă în apifitoterapie, Institutul Naţional de Medicină Complementară şi Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă”, Bucureşti.

Uscăciunea pielii- cauze

Uscăciunea pielii (xeroza) se datorează pierderii conţinutului de apă al stratului cornos superficial al epidermului. Apa provine în parte din mediul exterior, în parte din interior, prin secreţia sudoripară şi prin difuziune din capilarele dermice.

Deteriorarea barierei lipidice – structura responsabilă cu menţinerea apei în stratul cornos -, fie printr-o deficienţă a grăsimilor din piele, fie din  cauze externe (aplicarea de detergenţi sau solvenţi pe piele), duce la pierderea apei de la nivelul ultimului strat al epidermului. O pierdere de numai 1% determină apariţia semnelor de piele uscată, cu reducerea elasticităţii şi apariţia de iritaţii şi fisuri.

Uscăciunea pielii la nivelul palmelor poate fi un simptom al unor dezechilibre endocrine (hipotiroidia), deficienţe nutriţionale (hipovitaminoza A, dar şi deficitul de vitamine B şi E, deficienţe de acizi graşi esenţiali), dermatologice (psoriazis, ihtioză, eczeme, reacţii alergice la unele substanţe ca detergenţi, săpunuri, creme şi loţiuni, mănuşi de latex). Odată eliminate aceste cauze, printr-un consult de specialitate se poate spune dacă este vorba doar de o piele uscată.

Recomandări

1. O bună hidratare – 7-9 pahare de apă pe zi -, alimentaţie echilibrată din care să nu lipsească grăsimile mono şi polinesaturate, vitaminele liposolubile (ulei de măsline, peşte oceanic, gălbenuş de ou, seminţe de dovleac, migdale, nuci, avocado), fructele şi legumele colorate (morcovi, sfeclă roşie, portocale, cătină, fructe de pădure), ca atare sau sub formă de sucuri, mierea şi polenul, lactatele fermentate.

2. Toate alimentele trebuie să fie la temperatura camerei, evitaţi-le pe cele prea reci sau prea calde.

3. În medicina ayurvedică, pielea uscată fiind determinată de vata dosha, se recomandă evitarea alimentelor iuţi, uscate şi amare, fiind de preferat cele sărate şi acre, care cresc kapha dosha.

4. Spălarea mâinilor trebuie să se facă numai cu apă călduţă şi săpun hidratant cu glicerină şi gălbenele, aloe vera, ulei de migdale, unt de shea sau caritee. Evitaţi aplicarea de loţiuni cu alcool sau detergenţi puternici gen laurilsulfat.

5. Pentru a împiedica desicarea pielii se fo­losesc produse de origine naturală ce conţin substanţe grase similare lipidelor epidermice: acizi graşi nesaturaţi, fosfolipide, alcooli şi esteri steroidici, ceramide. Acestea se încorporează în cimentul intercelular, participând la restabilirea integrităţii barierei lipidice: uleiurile grase vege­tale – de migdale, argan, caritee, cocos, jojoba, untul de shea, ceara de albine, lanolina.

Se folosesc plante cu calităţi emoliente, hidratante, activatoare ale circulaţiei periferice, care conţin substanţe care în contact cu apa formează o barieră protectoare la suprafaţa pielii: amidonul din germeni de grâu, orez, orz, mucilagii din rădăcină de specii de nalbă, lumânărică, pectine din fructe.

Practic, pe timpul nopţii se recomandă aplicarea pe mâini a unei creme sau a unui ulei gras şi punerea de mănuşi de bumbac pentru a menţine cât mai mult pelicula protectoare la nivelul pielii, iar ziua, pentru a nu deranja activităţile curente, un produs hidratant nelipidic apli­cat frecvent, de cel puţin 6 ori pe zi.

Cremele cu gălbenele, prin conţinutul de saponozide (calendulozide), alcooli triterpenici, steroli, flavonoide, carotenoide sunt, în absenţa alergiei la familia Asteraceae, indicate pentru efectul emolient şi cicatrizant.

Un decoct din 3 linguri de rădăcină de nalbă la 250 ml apă, la care se adaugă o lingură de miere, se poate aplica local la două zile.