Plantele comestibile din flora spontană

Plantele comestibile din flora spontanăPlantele din flora spontană erau cunoscute şi apreciate cu ani în urmă de toate popoarele Pământului.

În ziua de azi ele sunt numite buruieni, iar cei mai mulţi oameni nu le mai cunosc aproa­pe deloc. Mai mult, pe plan mondial aceste plante sunt din ce în ce mai combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia (de multe ori din raţiuni economice).

Din punctul de vedere al să­nătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa inte­grării plantelor din flora spon­tană în alimentaţia zilnică intră din ce în ce mai mult în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţi­lor alternativi din Germania se poate citi: «Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de plantele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte pu­ternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă, este normal că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele spontane însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude sau să le îngrijească. Şi proba­bil că acesta este motivul pen­tru care acestea au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.»

Noi ce mâncăm primăvara asta?

Alimente prelucrate sau hrană naturală?

Datele obţinute în urma eva­luării conţinutului de nutrienţi arată clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deose­bit de valoroase, fără a le da atenţie! Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se drastic valoarea nutritivă şi devenind chiar dăunătoare sănătăţii!

Plantele spontane au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor şi ne-au demonstrai mereu că sunt imposibil de ni­micit, reuşind să se perpetueze pe o perioadă îndelungată de timp. Şi tocmai în zilele noas­tre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medi­camente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în Natură, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?

Pesto de urzici

o reţetă de primăvară din bucătăria fără foc

Pesto de urzici (sau de leurdă, de usturoiţă sau de spanac) constituie o reţetă foarte simplă, ieftină, rapidă şi gustoasă, care poate fi modificată foarte bine după gustul personal. Profitaţi acum, pe cât posibil, de bogăţiile primăverii!

Mod de preparare:

Se amestecă toate ingredientele până obţinem textura şi aspectul unui pesto “normal”. Se poate servi pe pâine sau pe felii de roşii, castraveţi, gulie, morcovi, ţelină. Cu această pastă se pot umple roşii, ciuperci, ardei.

Poftă mare!

Ingrediente pentru 1-2 porţii:

  • 2 mâini de urzici (de ştevie, leurdă, usturoiţă, spanac sau alte verdeţuri de la piaţă), care se toacă fin sau se mărunţesc în mixer.
  • 2-3 linguri seminţe de floarea-soarelui măcinate (sau alte seminţe sau nuci, reţeta de pesto tradiţională fiind pe bază de seminţe de pin). Se ajustează cantitatea în funcţie de consistenţă.
  • 5-6 căţei de usturoi pisaţi, amestecaţi cu sare şi apă.
  • 1-2 linguri de ulei.