Plantele comestibile din flora spontană
Plantele din flora spontană erau cunoscute şi apreciate cu ani în urmă de toate popoarele Pământului.
În ziua de azi ele sunt numite buruieni, iar cei mai mulţi oameni nu le mai cunosc aproape deloc. Mai mult, pe plan mondial aceste plante sunt din ce în ce mai combătute prin toate mijloacele posibile, dorindu-li-se dispariţia (de multe ori din raţiuni economice).
Din punctul de vedere al sănătăţii fiinţei umane, aspectele referitoare la importanţa integrării plantelor din flora spontană în alimentaţia zilnică intră din ce în ce mai mult în uitare! Pe site-ul asociaţiei terapeuţilor alternativi din Germania se poate citi: «Prin cultivarea intensivă a terenurilor agricole, prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi prin încrucişările nenumărate suferite de plantele de cultură de-a lungul timpului, s-a ajuns la sensibilizarea lor foarte puternică. Fără ajutorul omului, aceste plante nu mai sunt capabile să supravieţuiască şi să se perpetueze! În consecinţă, este normal că nu ne putem aştepta la o sănătate de fier de la nişte plante aşa de slăbite şi bolnave. Plantele spontane însă, trebuie să se descurce în natură singure, nu este nimeni care să le plivească, să le ude sau să le îngrijească. Şi probabil că acesta este motivul pentru care acestea au un conţinut mult mai mare de vitamine, minerale şi alte substanţe vitale faţă de plantele de cultură.»
Noi ce mâncăm primăvara asta?
Alimente prelucrate sau hrană naturală?
Datele obţinute în urma evaluării conţinutului de nutrienţi arată clar că trecem în fiecare zi pe lângă nişte alimente deosebit de valoroase, fără a le da atenţie! Alimentele fabricate industrial sunt prelucrate prin tot felul de procedee fizice şi chimice, scăzându-li-se drastic valoarea nutritivă şi devenind chiar dăunătoare sănătăţii!
Plantele spontane au apărut cu mult înaintea oamenilor şi a animalelor şi ne-au demonstrai mereu că sunt imposibil de nimicit, reuşind să se perpetueze pe o perioadă îndelungată de timp. Şi tocmai în zilele noastre, când oamenii sunt aşa de nemulţumiţi, de bolnavi şi de sărăciţi, de ce să căutăm mereu în depărtare tot felul de medicamente exotice miraculoase, în loc să ne recâştigăm pe gratis sănătatea în Natură, cu ajutorul acestor plante extraordinare, aflate la îndemâna oricui?
Pesto de urzici
o reţetă de primăvară din bucătăria fără foc
Pesto de urzici (sau de leurdă, de usturoiţă sau de spanac) constituie o reţetă foarte simplă, ieftină, rapidă şi gustoasă, care poate fi modificată foarte bine după gustul personal. Profitaţi acum, pe cât posibil, de bogăţiile primăverii!
Mod de preparare:
Se amestecă toate ingredientele până obţinem textura şi aspectul unui pesto “normal”. Se poate servi pe pâine sau pe felii de roşii, castraveţi, gulie, morcovi, ţelină. Cu această pastă se pot umple roşii, ciuperci, ardei.
Poftă mare!
Ingrediente pentru 1-2 porţii:
- 2 mâini de urzici (de ştevie, leurdă, usturoiţă, spanac sau alte verdeţuri de la piaţă), care se toacă fin sau se mărunţesc în mixer.
- 2-3 linguri seminţe de floarea-soarelui măcinate (sau alte seminţe sau nuci, reţeta de pesto tradiţională fiind pe bază de seminţe de pin). Se ajustează cantitatea în funcţie de consistenţă.
- 5-6 căţei de usturoi pisaţi, amestecaţi cu sare şi apă.
- 1-2 linguri de ulei.
