Fitoestrogenii naturali

Fitoestrogenii sunt substanţe vegetale cu structură asemănătoare estrogenilor endogeni, capabile să se ataşeze pe receptorii specifici a hormonilor sexuali feminini şi să îi concureze sau chiar să îi înlocuiască pe aceştia.
Estrogenicele de natură vegetală se comportă atât ca hiperfoliculinizante cât şi ca antiestrogenizante, după caz.

Fitoestrogenii sunt hormoni?

Fitoestrogenii nu sunt hormoni nici pentru plante nici pentru om. La plante, principalul rol îndeplinit de aceşti compuşi este unul protector, împotriva radiaţilor solare UV şi IR.

Pentru om şi animale, fitostrogenii sunt produşi “nonself”, deci neendocrini. Cu toate acestea, fitoestrogenii, prin structura lor aproape identică cu hormonii sexuali feminini, prezintă activitate hormonală (aşa cum, de pildă, sulfamidele antidiabetice sau iodul, deşi nu sunt hormoni, prezintă activitate hormonală).
Acţiunea fitoestrogenilor în organismul uman

Din punct de vedere al acţiunii în organismul uman, există două grupe de fitoestrogeni:

1. Fitoestrogeni cu afinitate la receptorii de estrogeni – participă la concurenţa de substrat (ataşându-se de un receptor specific, ocupă locul unui estrogen hormonal).

2. Fitoestrogeni cu structură asemănătoare estronei, hormon cu putere mai mică decât estradiolul – participă la competiţia interhormonală (înclină balanţa spre estrogenii cu acţiune fiziologică mai slabă).

Într-o oarecare măsură, atunci când nivelul global al estrogenilor este scăzut (menopauză, hipoovarie, etc.), fitoestrogenii compensează acest deficit. Dacă din contră, nivelul estrogenilor este în exces, estrogenicele vegetale se comportă ca înhibante ale grupei de hormoni foliculinici endogeni, cu acţiune mai ales asupra estradiolului, cel mai activ hormon sexual feminin.

La femeile cu ciclul ovarian normal şi cu un raport optim între estrogeni şi progesteron şi care nu prezintă semne de defeminizare ori de masculinizare, estrogenicele de natură vegetală, pot determina perturbări hormonale temporare, cauzate de inhibiţia estradiolului. În celelalte cazuri însă, aceste substanţe de origine vegetală, lucrează în compensare.

Faţă de estrogenii endogeni sau cei medicamentoşi, fitoestrogenii nu determină modificări la nivelul densităţii ţesutului mamar ori al celui uterin, scăzând considerabil riscul apariţiei cancerului în zonele menţionate. S-a constat însă, că administrare substanţelor vegetale estrogenice, după declanşarea cancerului mamar sau uterin, dacă se face chimioterapie, conduce în schimb la o proliferare tumorală. De aceea, materiile fitoestrogenice se administrează fie preventiv, fie în pauzele dintre tratamentele chimioterapeutice.
Fitoestrogenii doar dacă se administrează în doze mari şi pe termen lung în mod constant (de peste 3 ani) exercită efecte negative asupra endometrului. În alte condiţii, prin faptul că au o perioadă scurtă de viaţă (se elimină prompt din organism pe cale urinară în maximum 2 zile), fitoestrogenii sunt aproape în totalitate lipsiţi de nocivitate.
Structura fitoestrogenilor

Există mai multe substanţe, toate cu structură fenolică (flavonoizi), care prezintă acţiune estrogenică (genisteina din soia şi drobiţă, diferite izoflavone din zmeur ori hamei, stilbenele, etc.). Flavonoizii fitoestrogenici, sunt glicozizi care acţionează datorită agliconului rezultat prin scindarea enzimatică (hidroliză catalizată de enzime) a acestor compuşi, la nivelul intestinului subţire.

Efectele substanţelor fitoestrogenice naturale în unele boli sau dereglaje

Afecţiuni, dereglaje

Efecte

 Acnee, seboree Scad receptivitatea tegumentului la acţiunea testosteronului
 Cancer mamar, cancer uterin Sunt preventive, mai ales la persoanele cu risc ereditar
 Fibroze mamare, fibrom uterin Micşorează receptivitatea ţesuturilor sensibile la acţiunea estrogenilor endogeni
 Prostatite Scad receptivitatea prostatei la estradiolul testicular.
 Hiperfoliculinemie  Ameliorează simptomul
 Menopauză Conservă masa osoasă, estompează şi chiar previne osteoporoza, atenuează simptomele nervoase determinate de menopauză

 

Plante care conţin fitoestrogeni

Principalele plante medicinale estrogenice sunt:

  • soia (Glicine max) boabele,
  • inul (Linum usitatissimum) seminţele
  • drobiţa (Genista tinctoria) terminaţiile înflorite,
  • trifoiul roşu (Trifolium pratense)inflorescenţele, frunzele, întreaga parte aeriană
  •  hameiul (Humulus lupulus)conurile femele,
  •  curpenul de pădure (Clematis vitalba)terminaţiile înflorite,
  •  nemţişorii de câmp (Consolida regalis)florile,
  • ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis) partea aeriană
  • iedera (Hedera helix) frunzele,
  • zmeurul (Rubus ideaus) frunzele, fructele,
  • salvia (Salvia officinalis) partea aeriană înflorită,
  • schinduful (Trigonella foenum-graecum) – boabele.