Călinul previne infarctul
Călinul – Viburnum opulus – este un arbust stufos, care atinge cinci metri înălţime, şi de la care, în scop medicinal, se utilizează în special scoarţa ramurilor şi tulpinilor tinere, culeasă primăvara, în lunile aprilie-mai, dar şi fructele, sub formă de sirop. în scoarţă se găsesc o serie de substanţe care îi conferă acţiune astringentă, hipotensivă, sedativă, cardiotonică şi laxativă.
Retete si recomandari
- Decoctul de călin se obţine fierbând două linguriţe de scoarţă de călin, uscată şi mărunţită, în 250 ml de apă, timp de zece minute. Se beau două căni pe zi din acest ceai. Este ideal în bronşite, alergii, hipertensiune arterială, prolaps uterin, disminoree, spasme musculare, hemoragii. Are şi un excelent efect cardiotonic – previne infarctul, precum şi de calmare a sistemului nervos – mai ales în caz de stres puternic şi emoţii puternice. Mai mult, ceaiul din scoarţă de călin este un foarte bun stimulator al poftei de mâncare.
- Ceaiul din fructele de călin este recomandat în bronşitele astmatice şi în tusea rebelă. Se consumă câte un pahar de ceai de trei ori pe zi. Este, de asemenea, un adjuvant în hemoragiile postnatale. Se pune o lingură de fructe la o cană de 250 ml de apă clocotită şi se infuzează timp de patru ore. Fiindcă ceaiul de fructe de călin are un miros mai neplăcut, se poate recurge la siropul de călin. Fructele călinului se culeg toamna în septembrie şi octombrie.
Siropul de fructe de călin se obţine astfel: într-un vas emailat sau de sticlă se aşează un strat de fructe, apoi unul de zahăr şi tot aşa, până se umple vasul. Se lasă la rece câteva zile, până când se topeşte zahărul şi fructele lasă siropul, apoi se stoarce foarte bine printr-un tifon, astfel încât să rămână în tifon coaja şi seminţele fructelor. Sucul se toarnă în sticle şi se păstrează la frigider, pentru a nu fermenta. Se consumă câte o lingură de sirop, de trei ori pe zi. Este excelent în caz de gastrite hiperacide sau în cancere gastrice. Cei care fac chimioterapie îl pot lua în combinaţie cu suc de coacăze, în părţi egale, de trei ori pe zi.- Tinctura de călin se obţine dintr-o parte de scoarţă de călin la cinci părţi de alcool alimentar de 70 de grade. Preparatul se ţine într-un borcan, la temperatura camerei, şi se lasă să stea timp de 15 zile, ermetic închis, agitându-se zilnic recipientul. Din tinctura rezultată se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, diluată în puţină apă, înainte de mese. Este un eficient remediul pentru durerile de cap, datorită faptului că relaxează vasele sanguine care irigă creierul. Tinctura de călin se poate obţine şi din mugurii tineri de călin culeşi primăvara, nu doar din scoarţa călinului.
- De asemenea, tinctura de călin, în combinaţie cu tinctura de salcie, are efecte antiinflamatoare.
Siropul de fructe de călin se obţine astfel: într-un vas emailat sau de sticlă se aşează un strat de fructe, apoi unul de zahăr şi tot aşa, până se umple vasul. Se lasă la rece câteva zile, până când se topeşte zahărul şi fructele lasă siropul, apoi se stoarce foarte bine printr-un tifon, astfel încât să rămână în tifon coaja şi seminţele fructelor. Sucul se toarnă în sticle şi se păstrează la frigider, pentru a nu fermenta. Se consumă câte o lingură de sirop, de trei ori pe zi. Este excelent în caz de gastrite hiperacide sau în cancere gastrice. Cei care fac chimioterapie îl pot lua în combinaţie cu suc de coacăze, în părţi egale, de trei ori pe zi.Reţineţi!
Pe lângă proprietăţile sale fitoterapice, călinul este un arbust ornamental, datorită buchetelor sale de flori albe – de aici i se mai spune călinului şi bulgăre de zăpadă – care îl fac extrem de decorativ în grădini şi parcuri. înfloreşte în lunile aprilie-mai.
