Migrena combătută cu plante
Migrena are caracter ereditar, afectează în general o jumătate a capului, se amplifică la efort fizic.
Aveţi frecvent dureri de cap, care nu cedează la un analgezic obişnuit, asociate cu dureri de ochi, urechi sau ceafă, plus dificultăţi de vedere, şi care durează între şase şi 72 de ore?
Înseamnă că vă confruntaţi cu migrena, boala care afectează în special femeile şi apare undeva între 10 şi 45 de ani.
Istoric migrena
Migrena – o formă particulară de durere de cap – a fost descrisă din cele mai vechi timpuri, iar astăzi specialiştii apreciază că boala afectează 15% din populaţia activă a globului. Boala se manifestă sub formă de crize dureroase, fiind însoţită de stări de greaţă, vărsături, ameţeli, tulburări ale vederii. Pacientul nu suportă lumina puternică (fotosensibilitate) şi nici zgomotele (fonosensibilitate).
Există două tipuri de migrenă – migrena comună (fără aură) şi migrena clasică (cu aură).
Migrena comună este cea mai frecventă formă, având caracteristicile prezentate anterior, în timp ce migrena clasică este precedată de un fenomen neurologic denumit „aură”. Această „aură” înseamnă că adesea apar tulburări vizuale de tipul lumini scânteietoare (flash-uri), zig-zag-uri luminoase şi/sau stări de somnolenţă anormale, însoţite de nevoia de a căsca puternic, care preced cu 10-60 minute apariţia durerii de cap. Mult mai rare, dar mai severe, sunt tulburările senzitive şi motorii care preced cefaleea, de tipul hemiparezelor tranzitorii (îngreunarea şi diminuarea puterii de mişcare într-una dintre jumătăţile corpului).
Medicii neurologi spun că există peste 1.000 de cauze care duc la apariţia migrenei. Este vorba de un cumul de factori vasculari şi chimici care declanşează episoadele dureroase. O substanţă numită serotonină determină îngustarea vaselor din creier, în primă fază. Ulterior, după epuizarea ei la nivel cerebral, vasele se dilată şi se inflamează, iar fenomenul duce la apariţia durerilor de cap.
Cauze
Stresul emoţional • tensiunea • nivel scăzut de zahăr în sânge • infecţiile • alergiile la anumite produse alimentare precum: lapte, ciocolată, carne de pui, ficat, alcool • ochi obosiţi • mahmureală • lipsa nutriţiei şi prezenţa de toxine în corp • expunerea la vânt/frig • ascensiuni pe munte • călătorii • efort mintal exagerat.
Remedii naturiste
Pe lângă tratamentul medicamentos care, însă, nu duce la eradicarea migrenei, ci doar la scăderea intensităţii durerii şi la rărirea crizelor migrenoase, există o serie de remedii naturiste care pot îmbunătăţi starea bolnavului suferind de migrenă.
• Decoctul de creţişoară (Alchemilla vulgaris) are efect calmant chiar şi pentru migrenele puternice. Într-un litru de apă se pun 40 g de plantă uscată, se fierbe amestecul timp de 20 de minute, după care se acoperă vasul şi se mai lasă la infuzat timp de 10 minute. Se strecoară ceaiul şi se consumă câte 2-3 căni pe zi.
• Muştarul. O lingură de muştar nepisat, de trei ori pe zi, cu o oră înainte de masă, luptă împotriva migrenelor şi ameţelilor.
• Infuzia de levănţică. Se toarnă 250 ml de apă clocotită peste trei linguri cu flori uscate de levănţică şi se infuzează timp de cinci minute, apoi se strecoară şi se îndulceşte cu miere. Se beau trei astfel de căni pe zi, în cazul durerilor persistente.
• Tinctură antimigrenă. O sticlă de un litru se umple cu flori – de preferinţă proaspete – de coada şoricelului. Se toarnă alcool de 40° şi se lasă la macerat timp de două săptămâni, într-un loc însorit, agitându-se frecvent. Se strecoară tinctură şi se păstrează în sticluţe închise la culoare. Se iau, pe stomacul gol, câte zece picături, dizolvate în apă, dimineaţa şi seara.
• Comprese cu ceai de toporaşi. Se fierbe o mână de plantă – flori, frunze – într-o cană de 300 ml de apă. Se înmoaie un tifon în ceaiul de toporaşi şi se aplică pe ceafă, pe locurile dureroase, combătându-se astfel migrena. Pentru cei a căror migrenă este de natură biliară, consumul a trei căni de ceai de toporaşi – rădăcini, frunze, flori – face minuni.
• Inhalaţii cu oţet de mere. Se ia un vas cu apă fierbinte în care aţi pus o linguriţă de oţet de mere şi se acoperă cu un prosop sub care se încearcă să se inhaleze vaporii de apă şi oţet.
• Inhalaţii cu rozmarin. Se fierbe o mână de rozmarin proaspăt într-un litru de apă, apoi se pune într-un vas şi se fac inhalaţii.
• Infuzie cu muguri de brad. Peste două linguri de muguri de brad se toarnă o cană cu apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 15 minute, după care se strecoară şi se îndulceşte cu miere. Infuzia este bună atât pentru durere de cap, cât şi pentru agitaţie şi nervozitate.
• Macerat cu flori de lăcrămioare. Se pun 5-8 flori de lăcrămioare în jumătate de litru de oţet şi se lasă la macerat timp de 10 zile, agitând des compoziţia. După ce se strecoară, cu acest oţet se ung locurile dureroase ale capului (frunte, ceafă).
• Infuzie de şovârf. O linguriţă de plantă uscată se infuzează într-o cană de 250 ml de apă. Combate durerile de cap, mai ales cele de natură nervoasă.
• Pastă de scorţişoară. Se formează o pastă din praf de scorţişoară şi apă şi se aplică pe frunte. Tratamentul este eficient mai ales în cazul durerilor de cap provocate de expunerea la aer rece.
• Alimente neper-mise în migrenă: ciocolata, cafeaua, brânza maturată, sosul de soia, nucile, bananele, vinul roşu, alcoolul în general, aditivii alimentari – aspartamul, nitriţii şi sulfiţii din mezeluri, glutamatul monosodic, ceaiul negru, cola, sarea prea multă în mâncare, ceapa, usturoiul.
• Alimente permise în migrene: merele, lămâia, (zeama de lămâie), varza proaspătă, cartofii.
Sfaturi
• Stabiliţi-vă un program regulat de somn.
• Evitaţi mesele bogate, fumul de ţigară şi alcoolul.
• Mâncaţi la oră fixă.
• Învăţaţi să vă relaxaţi evitând, astfel, stresul.
• Nu faceţi efort fizic puternic, dar nici nu renunţaţi definitiv la efortul fizic.
• Masaţi-vă uşor tâmplele când vă doare capul, duce la relaxare şi, deci, la evitarea durerii.
• Recurgeţi la acupunctură sau presopunctură.
• Evitaţi expunerea la soare, la frig sau la mirosuri puternice, fie ele plăcute, fie neplăcute.