Graul incoltit te repune in forma

Văzând micul bob de grâu, nici nu-ţi trece prin gând că în el se ascunde o putere uriaşă şi că această forţă izbucneşte în exterior sub forma fragilului germene.

Bogăţia unei linguriţe de grâu

De bobul de grâu se leagă numeroase legende cu o simbolistică fascinantă, acesta fiind considerat, la numeroase popoare, ca un dar al divinităţii. Pentru a creşte, bobul de grâu îşi ia cele necesare din pământ, pentru a se reîntoarce, după o vreme, în aceeaşi glie… nu spre pieire, ci spre a reînvia.

Cultivarea pe scară largă a cerealelor a coincis cu începuturile istoriei şi cu coagularea primelor aşezări umane mari. Deprinderea cultivării lor pe întinse supra­feţe a permis înaintaşilor noştri îndepărtaţi să evite mai lesne perioadele de foamete, întrucât atunci când sunt stocate corect (departe de umiditate, de insecte, de rozătoare) grânele pot fi păstrate pentru perioade foarte lungi de timp. Însăşi mărirea efectivelor de populaţie umană ale Terrei a fost determinată de extinderea folosirii cerealelor în alimentaţie, fiindcă resursele alimentare furnizate doar de către natură erau perisabile şi anevoie de procurat.

Pentru spaţiul european, grâul a fost ceea ce pentru africani este meiul şi pentru Asia orezul. În afară de preparatele culinare, pentru care este indicat să folosim numai bobul întreg al grâului şi nu doar amidonul (făina) rezultat prin cernere, grâul se poate folosi într-o formă încă şi mai apropiată de cerinţele unei hrăniri naturale. Este vorba despre grâul încolţit, care este hrănitor şi, pe deasupra, vindecător.

Dacă grâul, ca atare, este deja bogat în glucide complexe, protide, lipide, fibre, vitamine şi minerale, germinarea îl preschimbă în doar 2-3 zile într-o comoară nutriţională. Mai important este faptul că toţi nutrienţii, pe care-i poate utiliza organismul uman şi care sunt conţinuţi de către grâul încolţit, au un mare grad de biodisponibilitate. astfel că nu este necesar să consumăm mari cantităţi din acest produs spre a-i experimenta beneficiile.

Pe lângă enzimele ce susţin funcţiile digestive şi, prin aceasta, cruţă resursele organismului, grâul încolţit conţine fitohormoni şi un tezaur de vitamine, concurând cu unele dintre cele mai complete suplimente nutritive. Din conţinutul bobului de grâu germinat nu pot lipsi vitaminele A, B, C, E sau PP, dar nici calciul, magneziul, sodiul, sulful, potasiul, clorul, manganul, zincul, cobaltul, arsenicul sau fosforul. Dacă grâul negerminat conţine 400 mg% fosfor, 130 mg% magneziu şi 40 mg% calciu, ca încolţit conţine 1040 mg% fosfor, 70 mg% calciu şi 330 mg% magneziu.

Să mai facem o comparaţie şi cu pâinea albă?

Fără a intra în prea multe amănunte, amintim doar, ilustrativ, că pâinea şi alte produse de panificaţie obţinute din făină albă conţin o cantitate infimă de magneziu şi mai puţin de 15 mg de calciu! În schimb, după ce trece prin toate procesele de transmutaţie bio-chimică determinate de încolţire, grâul devine unul dintre cele mai bune mijloace de suplimentare a dietei pentru persoanele afectate de carenţele nutriţionale.

Grâul germinat este util în acnee, îmbătrânire precoce, fizic emaciat (anorexic), rezistenţă redusă la efort, suferinţe ale ficatului, probleme de vedere, creştere încetinită, tuberculoză, perturbări ale ciclului menstrual, insomnie, tromboflebită, migrene, sterilitate, recuperare posttraumatică, vindecare lentă şi altele.

La ce ne ajută grâul germinat?

Dacă simpla substituire a pâinii albe cu pâine integrală va duce la prevenirea multor cazuri de constipaţie, demineralizare, glicemie mărită, ateroscleroză, impotenţă sau chiar depresie, o cură de grâu încolţit le va aduce în doar câteva săptămâni persoanelor afectate de către astfel de stări maladive speranţa în forţa vindecătoare a hranei vii.

Cum de are grâul încolţit atâtea beneficii?

Alături de fructe (incluzând aici şi oleaginoasele), de rădăcinoase şi zarzavaturi, seminţele germinate se numără printre produsele cele mai bogate în nutrienţi uşor asimilabili şi a căror încorporare nu creează dezechilibre în organism, datorită compo­ziţiei echilibrate. Metabolizarea nutrienţilor proveniţi din hrana vie este mult mai lesnicioasă, întrucât încă de la mistuirea sa, enzimele pe care le conţine cruţă efortul sistemului digestiv.

Cum procedăm? Durează mult până apar efectele?

Luăm circa 50 g de grâu (provenit dintr-o sursă de încredere şi cultivat fără chimi­cale), spălăm boabele cât mai temeinic, în câteva ape. (În prealabil, vom întinde grâul pe o coală mare, albă sau pe o tavă deschisă la culoare pentru a putea vedea şi alege impurităţile şi eventualele pietricele). După clătire, punem toată cantitatea de grâu într-un vas cu apă şi-l lăsăm aşa vreme de peste 20 de ore. Apoi vărsăm apa şi îl transferăm într-un alt recipient. Îl vom lăsa acoperit, să încolţească. La fiecare 10-12 ore îl vom clăti. În funcţie de căldura ambientală, va încolţi în 2-3 zile. Se consumă în momentul în care germenele are cam 2 mm, pe stomacul gol, câte 3-5 linguri pe zi, vreme de minim 2 săptămâni. Printre primele rezultate obţinute se numără creşterea nivelului de energie, un randament psiho-fizic mai bun şi sporirea imunităţii!!

Primii care au de câştigat de pe urma consumului de grâu şi, totodată, primii care îi vor resimţi puterea binefăcătoare, sunt pacienţii cu denutriţie, anemie, demineralizare, rahitism dar şi femeile care alăptează, adolescenţii şi persoanele afectate de stări astenice.