Alimentatia corecta – informatii utile

 

Piramida alimentelor

Departamentul pentru alimentaţie din Statele Unite a ajuns în ultima vreme la concluzii uimitoare în legătură cu problema alimentaţiei sănătoase.

Alimentele considerate până nu demult ca fiind cele vinovate de supraponderalitate, de îngrăşarea noastră peste limitele admise, sunt astăzi socotite, atât în Statele Unite cât şi în Europa, ca fiind exact alimentele care, de fapt, ne-ar ajuta să rămânem supli şi în limitele greutăţii normale!

Pentru a te simţi sătul: pâine, cartofi, cereale şi paste făinoase

Amidonul şi materiile de balast conţinute în pâine, cereale şi paste făinoase conferă un timp mai îndelungat senzaţia de saţietate decât alimentele sau mâncărurile bogate în grăsimi şi proteine. În plus, amidonul împiedică apariţia senzaţiei de foame acută, de multe ori însoţită de o stare de nervozitate, de o schimbare de umoare datorată, de fapt, scăderii glicemiei. O parte din proteine constituie şi hrana pentru flora noastră intestinală, aceasta reuşind să le transforme în substanţe cu caracteristici anticancerigene.

După pofta inimii: legume şi păstăi

Zarzavaturile, verdeţurile în general, sunt principalii noştri aliaţi în lupta pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi aceasta pentru că jele, consumate chiar şi în cantităţi enorme, au un aport mic de calorii şi mare în ceea ce priveşte materiile de balast. Prin conţinutul lor bogat în vitamine şi substanţe bioactive, flavonoizi, ocrotesc organismul nostru de îmbolnăviri ale sistemului cardiovascular şi pot preveni cancerul.

Dacă vom consuma legumele crude, sau puţin înăbuşite, este doar o problemă de gust şi de obişnuinţă alimentară, important este doar să le consumăm din belşug şi să avem grijă să le alternăm cât mai des, pentru a consuma din toate.

După pofta inimii: fructe proaspete

Fructele conţin o mare cantitate de vitamine, săruri minerale şi materii de balast, toate extrem de importante pentru menţinerea, sau redobândirea sănătăţii noastre. Vitamina C şi betacarotenul sunt elemente importante pentru funcţionarea optimă a sistemului nostru imunitar. Materiile de balast au proprietatea de a scădea considerabil nivelul valorii colesterolului din sânge, contribuind astfel, în foarte mare măsură, la prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor sistemului cardiovascular.

Şi potasiul, bine reprezentat în compoziţia majorităţii soiurilor de fructe, având capacitatea de a regla tensiunea arterială, ne fereşte de tulburări cardiovasculare. Spunându-vă toate acestea sper că v-am convins că cea mai sănătoasă, bună şi indicată gustare între mese este un fruct proaspăt.

Calitate în loc de cantitate: lapte, produse lactate, brânză şi ouă.

Pentru a ne domoli setea, laptele nu este cel mai indicat aliment, ţinând seama de faptul că jumătate din caloriile pe care le conţine provin din grăsimi. Cu toate acestea, datorită calităţii excepţionale a proteinei şi a cantităţii mare de calciu şi magneziu conţinute în lapte, se recomandă totuşi consumul a cel puţin un sfert de litru de lapte pe zi.

De aceste substanţe valoroase pot profita şi cei cărora nu le place laptele, dacă mănâncă iaurt, brânză de vaci, sau alte brânzeturi. Oul de la micul dejun, indiferent cum este preparat, ar trebui să constituie, pentru persoanele care manifestă un nivel mai ridicat al valorii colesterolului, o excepţie. Şi în plus, mai ales în cazul acestor pacienţi, cei care renunţă la consumul de carne pot să-şi acorde o porţie în plus de produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsimi.

Calitate în loc de cantitate: peşte, pasăre şi carne

Atunci când se pune problema peştelui şi a cărnii de pasăre, criteriul determinant pentru noi trebuie să fie acela al calităţii. O altă regulă de bază, în ceea ce priveşte carnea, trebuie să devină consumul de porţii mici. De câte ori aveţi ocazia, consumaţi peşte marin, sau oceanic, pentru că este extrem de bogat în iod şi în seleniu, substanţe minerale care ne întăresc sistemul imunitar.

Este poate singura dată, legat de mâncare evident, când veţi avea surpriza de a auzi că vi se recomandă cu căldură deosebită consumul unui aliment gras şi anume consumul de peşte gras. Cum aşa? Simplu, pentru că în grăsimea peştelui sunt conţinuţi acizii graşi omega 3, acizi care contribuie la apărarea organismului nostru de îmbolnăviri ale sistemului cardiovascular şi de afecţiuni reumatice.

Este bine să evităm, pe cât posibil, preparatele din carne ca salamul, şunca, slănina, pateul de ficat etc. Dacă sunteţi însă foarte pofticioşi şi nu vă puteţi abţine de la consumul de astfel de specialităţi, atunci măcar, vă rog, cumpăraţi numai mezeluri de cea mai bună calitate.

Mai puţin este mai sănătos: ulei, grăsimi şi dulciuri

Uleiurile vegetale, ca de exemplu uleiul de măsline, ajută cel mai mult la reglarea metabolismului lipidelor. În schimb, grăsimile de origină animală, care conţin acizi graşi saturaţi, încarcă organismul, vasele sangvine şi ridică nivelul valorii colesterolului din sânge. Deci, consumaţi cu multă economie untură şi slănină de porc, unt, frişcă, smântână şi chiar şi untul de cocos.

Zahărul, consumat în cantitate mare ridică, pentru început, brusc, glicemia (nivelul glucidelor din sânge), pentru ca apoi, nu după mult vreme, aceasta să scadă la nivelul iniţial. Acest proces are repercusiuni atât asupra stării noastre psihice, cât şi asupra stării noastre fizice, făcându-ne să manifestăm, de la o clipă la alta, stări de oboseală, de proastă dispoziţie bruscă, sau să resimţim o senzaţie acută de foame. Recomandare: cei ce vor să scape din acest cerc vicios trebuie să aibă grijă să consume dulciuri numai după ce au servit masa.